Guvernul şi-a angajat răspunderea pe Codul Muncii. Vezi aici declaraţiile premierului

El a arătat că intrarea României în Uniunea Europeană şi necesitatea flexibilităţii pieţei muncii, în contextul crizei economice, impun modificarea actualului Cod al Muncii, aflat în vigoare din 2003.

Premierul a susţinut totodată că afirmaţiile sindicatelor, conform cărora modificările Codului Muncii îi vor obliga pe salariaţi să lucreze zilnic 16 ore şi să ajungă, astfel, "sclavii" angajatorilor, nu au legătură cu realitatea.

Premierul Boc a prezentat proiectul Codului Muncii:

► Durata maximă legală a săptămânii de lucru - 48 de ore. Actualul Cod al Muncii ne precizează faptul că pe anumite sectoare de activitate se poate prelungi, se poate calcula perioada de referinţă a mediei celor 48 de ore pe săptămână.

► În legislaţia europeană, partea de repaos este de 35 de ore. Codul Muncii prevede două zile consecutive - adică 48 de ore. Nu se pune problema încălcării normelor europene.

► Stabilirea criteriilor de performanţă individuală - Încă de la începutul contractului de muncă fiecare angajator şi angajat ştie două lucruri: care sunt obiectivele şi criteriile de performanţă. În cazul în care apar concedierile colective, primul criteriul este cel al performanţei la locul de muncă. Dacă muncesc şi-şi fac treaba, legea îi apără în orice situaţie, îi apără la locul de muncă dacă îşi fac datoria, îi apără şi în instanţă pe cei care muncesc corect şi bine în ţara aceasta.

► În privinţa sporului de noapte: Vreau să ştiţi că prin modificare propusă, se măreşte sporul pe munca de noapte de la 15 la 25% din salariul de bază dacă timpul lucrat noaptea este de cel puţin 3 ore.

► În privinţa muncii la negru: Se triplează amenzile pentru cei care utilizează munca la negru. În cazul în care se utilizează la peste cinci salariaţi, se aplică sancţiunea penală şi pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de subvenţii, fonduri publice sau europene.

► Concedierile colective: Un amendament acceptat - în cazul concedierilor colective pe baza criteriilor actuale din Codul Muncii, exista interdicţia ca timp de nouă luni de zile să nu se poată face angajări. În modificarea propusă de noi, în terment de 45 de zile calendaristice, salariatul concediat are dreptul de a fi angajat cu prioritate pe postul reînfiinţat fără concurs sau fără perioadă de probă.

► Vreau să elimin orice suspiciune că am adus posibilitatea să se aducă forţă de muncă străină. Forţa de muncă autohtonă reprezintă substanţa angajărilor din România, iar permisiile de muncă din afară vor fi în număr limitat.

► Am introdus prevederea conform căreia refuzul angajatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru desfacerea contractului de muncă.

► În domeniul formării profesionale, s-a introdus prevedera ca, în cazul participării salariaţilor la cursuri de formare profesională din iniţiativa angajatorului, costurile să fie suportate în întregime de angajator.

► Un element nou pe care îl introducem se referă la relaţia angajat-sindicat. În cazul în care nu există organizaţii sindicale, reprezentanţii angajaţilor pot negocia contractele colective de muncă.

►În privinţa unor reglementări pentru înăsprirea sancţiunilor, am acceptat propuneri de la partenerii de coaliţie. Se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 3000 angajarea fără certificat medical, pentru că regula este foarte clară: o persoană poate fi angajată numai în baza unui certificat medical care să prevadă că este aptă pentru muncă. Testele de graviditate la angajare sunt în continuare interzise.

►Este un Cod al Muncii pentru a diminua munca la negru, pentru a aduce mai multe taxe la bugetul de stat, pentru ca mai mulţi oameni din această ţară să fie protejaţi la pensie.

► Acesta este motivul pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea pe Codul Muncii

Guvernul a aprobat, luni seară, doar opt amendamente la proiectul Codului Muncii, dintr-un total de 144 propuneri formulate de parlamentarii coaliţiei.

PSD a anunţat că nu va propune amendamente, ci va depune moţiune de cenzură şi va sesiza Curtea Constituţională.

De altfel, parlamentarii USL nici nu participă la şedinţa comună a celor două Camere în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra Codul Muncii. Liderii de grup ai PNL şi PSD au venit în faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, unde are loc şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, ei anunţând ziariştii că parlamentarii USL nici măcar nu vor intra în sală.

USL a pregătit draftul moţiunii de cenzură, intitulată "Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate", care va fi depusă imediat ce Guvernul îşi va angaja răspunderea , în text fiind înserat îndemnul adresat parlamentarilor PDL de a-l înlătura pe Emil Boc din fruntea Guvernului.

Textul moţiunii are 15 pagini şi se constituie într-o înşiruire de critici la adresa politicii guvernamentale a Guvernului Boc şi a filosofiei conomice promovate de acesta.

Pe de altă parte, reprezentanţi ai opoziţiei, cum ar fi preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, sau purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, au declarat că demersul nu are prea multe şanse de reuşită.

Parlamentarii PDL vor fi prezenţi la moţiunea de cenzură pe care opoziţia o va depune la asumarea răspunderii pe Codul Muncii şi vor avea acelaşi comportament de a sta în bănci la vot, pentru a dovedi că "Uniunea Socialistă nu are forţă de a impune un alt guvern", a declarat, luni, Sever Voinescu, purtător de cuvânt al PDL.

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.