Guvernul VERIFICĂ finanţările date de autorităţile locale asociaţiilor şi fundaţiilor. Un deputat PSD vrea ca ONG-urilor de utilitate publică să li se interzică activităţile politice

Potrivit unui anunţ, pe programul Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social se află colectarea datelor, de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cu privire la finanţarea sectorului neguvernamentale din România din fonduri publice.

Recent, premierul Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut secretarului general al Guvernului o evidenţă a ONG-urilor de utilitate publică, subliniind că acest tip de organizaţii trebuie să fie cât se poate de transparente în condiţiile în care şi Executivul oferă transparenţă în relaţia cu acestea.

”Am avut o discuţie cu secretarul general şi i-am cerut să-mi dea o evidenţă cu toate ONG-urile de utilitate publică, să vedem domeniile fiecăruia. E normal, în momentul când eşti de utilitate publică, devii ONG de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern. Atât timp cât noi oferim transparenţă şi vrem să facem lucrul acesta, cred că e normal, inclusiv ca ONG-urile, nu cred, trebuie ca inclusiv ONG-urile să fie cât se poate de transparente”, a spus premierul într-o emisiune televizată.

În septembrie 2016, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, a prezentat într-o şedinţă a Guvernului Cioloş, situaţia statistică după evaluarea modului în care este aplicat cadrul legal privitor la asociaţiile şi fundaţiile de utilitate publică.

”Reglementarea actuală oferă anumitor organizaţii un statut privilegiat din punct de vedere fiscal şi/sau al accesului la anumite resurse publice ca o recunoştere a serviciilor de interes public, comunitar pe care acestea le realizează şi a expertizei acumulate, acesta a fost aplicat în mod necorespunzător în ultimii ani”, se arăta într-un comunicat de presă.

Potrivit analizei din septembrie 2016, deşi cadrul legal în vigoare prevede acordarea statutului în urma unei proceduri, în România există numai 133 de organizaţii ce au obţinut statutul în urma unui proces de evaluare, restul de aproximativ 1.300 de asociaţii şi fundaţii au primit direct statutul de utilitate publică în baza unor legi speciale prin care au fost înfiinţate (Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, Asociaţii de Îmbunătăţire Funciare, Uniuni de Creatori, etc), fără a li se aplica un filtru de selecţie care să includă criterii minimale.

”Acordarea statutului s-a realizat în ultimii ani fără monitorizarea modalităţii de conformare a asociaţiilor şi fundaţiile cu obligaţiile minimale prevăzute de lege, din cele 133 doar 39% dintre acestea publicând rapoartele de activitate în Registrul ONG şi 51% în Monitorul Oficial. În egală măsură, 17 organizaţii nu au depus bilanţul pentru anul 2015 şi peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1.700.000 RON”, se mai specifica în comunicatul de presă din 2016.

Recent, deputatul PSD Liviu Pleşoianu a propus, printr-un proiect de lege aflat în circuit legislativ, ca o asociaţie sau fundaţie să poată fi recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică doar dacă dacă nu a desfăşurat în ultimii doi ani şi nu desfăşoară nici în prezent activităţi politice de orice fel. Proiectul de lege propus de Pleşoianu defineşte sintagma „activităţi politice de orice fel” prin „activităţi de strângere de fonduri sau campanii de sprjinire ori opoziţie faţă de un partid politic sau un candidat pentru o funcţie publică în care acesta poate fi numit ori ales”.

O altă propunere din proiectul de lege prevede ca autorităţile administrative competente, împreună cu ministerul Justiţiei, să întocmească pentru fiecare asociaţie sau fundaţie de utilitate publică un raport anual privitor la respectarea condiţiilor care au dus la recunoaşterea de către Guvern a statutului de utilitate publică.

Raportul pentru anul precedent va fi publicat pe pagina de internet a Ministerului Justitiei pâna la data de 30 ianuarie, iar în cazul în care asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre conditiile care au stat la baza recunoaşterii utilitătii publice, Guvernul, la propunerea autoritătii administrative competente sau a ministerului Justitiei, retrage actul de recunoaştere, se mai arată în propunerea legislativă.

Printre celelalte condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ pentru recunoaşterea statutului de utilitate publică se numără şi funcţionarea de cel puţin doi ani, realizarea unei părţi din obiectivele stabilite, desfăşurarea unor activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţite de bilanţurile şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii doi ani, impunându-se, totodată, ca valoarea activului patrimonial pentru fiecare an de funcţionare să fie cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial.

În proiectul de lege se mai propune ca Guvernul să recunoască statutul de utilitate publică al fundaţiilor sau asociaţilor solicitante conform următorului algoritm procentual: 40% - Servicii Sociale (Asistenţă-Protecţie-lncluziune-Coeziune-Securitate- Dezvoltare-Economie Socială), Caritate şi Ajutor Umanitar, Sănătate, Sport; 30% - Educaţie; 10% - Ştiinţă, Cercetare, Inovaţie, Mediu şi Protectia Animalelor, Protecţia Consumatorulur; 10% - Valori naţionale şi ale minoritătilor naţionale -Tradiţii şi Patrimoniu Cultural; 10% - Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale, Militar-Apărare-Cultul eroilor.

De asemenea, se propune ca recunoaşterea utilităţii publice să se facă pe durată de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii, tot pe aceeaşi perioadă, fără a restricţiona numărul de reînnoiri.