Ian Brzezinski, expert în politică externă şi chestiuni militare, Atlantic Council: „După ce au analizat agresiunea rusă de mai bine de un deceniu, cum pot continua să finanţeze ambiţiile revanşarde ale lui Putin?

Ian Brzezinski, expert american în politică externă şi chestiuni militare, descrie, într-un interviu acordat pentru Aleph News, în dialog cu jurnalistul Bogdan Nicolae, cum se vede postura agresivă a Rusiei în actualul context.

Expertul american abordează variantele de răspuns ale SUA şi ale aliaţilor europeni la creşterea presiunilor Rusiei asupra Ucrainei şi a Europei. Acesta punctează şi ce ar trebui schimbat, anticipat, sancţionat în agresivitatea Rusiei. Până unde pot NATO şi UE să acţioneze în raport cu strategiile militare, şi nu numai, ale Rusiei şi ale lui Vladimir Putin?

„Din păcate, am văzut o creştere constantă a asertivităţii Rusiei, a provocărilor, a agresivităţii, încă din 2014 şi, din păcate, nu ar fi trebuit să ne surprindă. Provocările de agresiune pe care Rusia le face prin invazia Ucrainei, hărţuirea navelor, operaţiunile de informaţii, asasinatele, interferenţele electorale, reţelele de socializare sau campaniile de dezinformare au primit un răspuns insuficient din partea Occidentului. Iar asta l-a determinat pe Putin să creadă că poate scăpa, pentru că are apetitul necesar să-şi îndeplinească ambiţiile. Este, în esenţă, reconstituirea controlului Moscovei şi a sferei de influenţă asupra unei mari părţi din estul şi din centrul Europei. Deci plătim preţul pentru refuzul şi eşecul nostru de a adopta o poziţie mai puternică şi mai fermă împotriva lui Putin şi a agresiunii sale.”

Ian Brzezinski: „Ar trebui să existe sancţiuni economice, nu doar sancţiuni devastatoare post-factum, ci un set crescând de sancţiuni economice”

Expertul american identifică patru lucruri pe care SUA şi aliaţii săi au puterea să le facă, pentru „a trece de la o postură de descurajare pasivă la una de descurajare activă a Rusiei.” Ian Brzezinski vorbeşte şi despre preţul pe care Rusia şi Vladimir Putin însuşi ar trebui să-l plătească pentru această criză militară.

„Avem de-a face cu o criză militară condusă de ambiţiile teritoriale ale lui Putin şi care se manifestă în primul rând prin utilizarea contondentă a forţei militare...deci răspunsul nostru trebuie să fie la fel de robust.

În acest scop, există patru lucruri pe care Occidentul ar trebui să le facă.

În primul rând, ar trebui să desfăşurăm o postură militară robustă la frontiera estică a NATO, în special în sud-estul Poloniei şi în estul României, iar această forţă să aibă o masă semnificativă, dar şi o anumită capacitate de a lovi peste graniţă. Gândiţi-vă la avioane de atac, apărare aeriană şi anti-rachetă cu rază lungă de acţiune, apărare anti-aeriană şi anti-rachetă, sprijin logistic, artilerie cu bătaie lungă ... care să complice

În al doilea rând, trebuie să recâştigăm controlul asupra relatărilor. Putin a dominat de prea mult timp reţelele de socializare şi a controlat ceea ce se vehiculează într-un mod care a divizat Occidentul în privinţa acestei crize.

În al treilea rând, ar trebui să existe sancţiuni economice, nu doar sancţiuni devastatoare post-factum, ci un set crescând de sancţiuni economice. De ce? Pentru că deja Putin creează un prejudiciu economic Ucrainei şi Europei de Est prin această agresiune militară. Ţara lui ar trebui să plătească un preţ pentru asta, el însuşi ar trebui să plătească un preţ pentru asta.

Şi, în cele din urmă, ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta şi a angaja în mod direct armata ucraineană.Trebuie să oferim mai multe echipamente letale şi sper ca România să se numere printre acele ţări care furnizează echipamente militare letale, aşa cum fac estonienii, lituanienii sau letonii cu echipamentul de care s-ar putea spune că ucrainenii au nevoie urgentă, într-un moment în care se confruntă cu o agresiune reală din partea Rusiei. Şi, pe lângă furnizarea de echipamente, ar trebui să lucrăm mai mult cu armata ucraineană”, explică interlocutorul lui Bogdan Nicolae.

Ian Brzezinski: „După ce au analizat agresiunea rusă de mai bine de un deceniu, cum pot continua să finanţeze ambiţiile revanşarde ale lui Putin?

Există coerenţă, unitate, în rândul aliaţilor nord-atlantici? Care este cea mai mare problemă a Occidentului împotriva agresiunii ruse? Prin urmare, care este calea de urmat pentru ca Europa să îşi intensifice şi să exercite o anumită previziune strategică, claritate strategică, dar şi un anumit angajament moral?

„Cea mai mare problemă pe care o avem în postura Occidentului împotriva agresiunii ruse este în mare parte incapacitatea multora din Europa de Vest şi din marile ţări vest-europene de a-şi întrerupe legăturile economice cu Rusia. Faptul că ei continuă să cumpere cantităţi masive de petrol şi gaze din Rusia este total nejustificat. Practic, ei finanţează agresiunea militară rusă prin aceste achiziţii, iar acest lucru arată o miopie strategică reală din partea unora dintre aceste ţări. Aici mă refer în special la Germania, dar într-o anumită măsură şi la Franţa, şi la Italia.

Adică, după ce au analizat agresiunea rusă de mai bine de un deceniu, cum pot continua să finanţeze ambiţiile revanşarde ale lui Putin?

Acum, pe lângă faptul că este o miopie din punct de vedere strategic, reflectă şi o reală indiferenţă morală. Gândiţi-vă la situaţia dificilă a Ucrainei de astăzi, un vecin a cărui suveranitate a fost încălcată, ale cărui teritorii au fost confiscate, care a suferit pierderi între 14.000 şi 15.000 de ucraineni ucişi de agresiunea rusă... ca să nu mai vorbim de milioanele de persoane strămutate. Cum ar putea continua să cumpere petrol şi gaze ruseşti şi să finanţeze agresiunea? Din păcate, reflectă controlul pe care lăcomia corporativă îl are în aceste ţări, de a continua aceste angajamente.

Este timpul ca Europa să îşi intensifice şi să exercite o anumită previziune strategică, claritate strategică, un anumit angajament moral şi să înceapă să îşi exercite puterea economică pe care o are în sprijinul nu doar al propriilor interese ale Ucrainei, ci şi al intereselor Europei în ansamblu”, conchide Ian Brzezinski, în interviul acordat pentru Aleph News.