În cazul Cernea, CC admite că independenţii pot candida, după ce în ianuarie îi respinsese excepţia

Curtea Constituţională a admis, marţi, o excepţie de neconstituţionalitate privind Legea 35/2008 - ridicată de Remus Cernea în procesul în care contestă respingerea candidaturii sale - CC declarând în schimb că sunt în conformitate cu Constituţia articolele 29 şi 30 referitoare la depunerea candidaturilor.

Curtea Constituţională (CC) a admis excepţia şi a constatat că este neconstituţional articolul 48, alineatul 17, din Legea 35/2008, care prevede că la alegerile parţiale dintr-un colegiu uninominal "pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege, individual sau într-o alianţă politică ori electorală".

Din punctul de vedere transmis de Remus Cernea instanţei constituţionale acest articol încalcă, în cazul depunerii unei candidaturi independente şi a respingerii acesteia, articolele 37, 16 alineatul 3 şi 2 aliniatul 1 din Constituţia României, dar şi o serie de prevederile articolului 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale.

De asemenea, Cernea a susţinut că articolul 3 din Protocolul adiţional al Convenţiei, articolele 25 şi 26 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, articolul 17, punctul 2 litera b din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene sunt de asemenea, încălcate de articolul contestat din Legea 35/2008.

Remus Cernea a mai susţinut că articolul 40 aliniatul 1 din Constituţie prevede că cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere", iar articolul 8 al legii fundamentale recunoaşte pluralismul ca o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. Partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Aşadar, partidele politice sunt opţionale. Cetăţenii se pot asocia, dar pluralismul nu depinde în mod obligatoriu de existenţa partidelor politice în România.

"La alegeri candidează cetăţenii, nu partidele. În concluzia acestui fir logic, articolul 48 aliniatul 17 este neconstituţional şi pentru că răpeşte un drept individual al unui candidat independent a cărui exercitare nu depinde de apartanenţa la un partid, din raţiuni care ţin exclusiv de pragul electoral care este un criteriu aplicabil exclusiv partidelor, nu şi independenţilor. Se încalcă astfel, articolul 37 din Constituţie", se mai arată în concluziile depuse la CC.

Însă, în 14 ianuarie, CC respinsese contestaţia lui Remus Cernea, care conţinea aceeaşi excepţie, adică articolul 48 aliniatul 17.

Cernea contesta atunci decizia prin care candidatura sa pentru Camera Deputaţilor în colegiul 1 nu fusese acceptată de către Biroul electoral de circumscripţie al Municipiului Bucureşti.

Practica a relevat faptul că, deşi Curtea Constituţională a respins o excepţie, au existat situaţii în care aceeaşi excepţie a fost acceptată, în funcţie de argumentele expuse de contestatar.

Curtea Constituţională nu a admis însă, marţi, întreaga contestaţie, respingând excepţiile privind articolul 29, alineatul 5 şi articolul 30 din Legea 35/2008.

Alineatul 5 prevede că la depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de cinci salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat.

Articolul 30 se referă la faptul că cei care sunt candidaţi independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum patru la sută din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat.

În 6 aprilie, Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a respins candidatura lui Remus Cernea la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor care vor avea loc în 25 aprilie în Colegiul 19 din Capitală.

Cernea a contestat la Curtea de Apel Bucureşti decizia Biroului, în faţa instanţei el susţinând neconstituţionalitatea unor texte de lege. Astfel, instanţa a sesizat Curtea Constituţională cu privire la susţinerile lui Cernea.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, la alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege, individual sau într-o alianţă politică ori electorală.

Cernea susţine că respingerea candidaturii sale este conformă cu ceea ce anticipase şi îi oferă posibilitatea de a ataca în instanţă, mergând până la Curtea Constituţională şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dacă va fi necesar.

El preciza, în acest sens, că România depăşeşte de patru ori limita maximă admisă de Consiliul Europei de maximum unu la sută din numărul alegătorilor dintr-un colegiu, fiind cerute minimum patru la sută din semnăturile acestora, sau de constituire a unui depozit care este, în România, cel mai mare din UE, respectiv de 30 de ori mai mare decât în Olanda.

Locul de deputat în Colegiul 19 Bucureşti a devenit vacant după demisia Danielei Popa (PC), numită în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Popa a demisionat din Parlament la 1 februarie.

În cursă s-au înscris Teo Trandafir - candidat PDL şi Liliana Mincă - propusă de Alianţa PSD+PC.

Colegiul 19 se încadrează între Şoseaua Giurgiului, Şoseaua Olteniţei şi Bulevardul Constantin Brâncoveanu.

Campania electorală pentru scrutinul din 25 aprilie se încheie, potrivit legii, sâmbătă, 24 aprilie, la ora 7.00.