În PNL se discută despre desfiinţarea reprezentării minorităţilor în Parlament

Dobre a spus că astfel de discuţii, referitoare la reprezentarea parlamentară a minorităţilor - fiecare din cele 19 minorităţi recunoscute în România are dreptul, prin lege, la un mandat de deputat, excepţie făcând cea maghiară, unde UDMR concurează în alegeri laolaltă cu celelalte formaţiuni politice - au loc, deocamdată, "cu uşile închise, în interiorul grupurilor parlamentare".

El a precizat că, în momentul în care va avea avizul colegilor de partid, el va susţine ca în viitoarea Consttuţie să se prevadă desfiinţarea reprezentării grupurilor minorităţilor din Parlament.

"Este o discuţie foarte serioasă acum, cu uşile închise, să spun aşa, în interiorul grupurilor parlamentare, legată de faptul că, poate acum mai accentuat ca altădată, minorităţile înclină balanţa. Pe cale de consecinţă, putem spune că minorităţile practic realizează în mod hotărâtor sau influenţează actul de guvernare", a spus Dobre.

El a susţinut că situaţia din prezent decurge din "filosofia domnului Ion Iliescu şi a staff-ului ajutător la redactarea Constituţiei din 1991" şi este foarte probabil că deputaţii minorităţilor "de fapt se reprezintă pe sine şi meseriile lor", întrucât "mulţi dintre ei n-au nicio legătură cu minorităţile pe care le reprezintă" şi sunt în Parlament în baza unei negocieri purtate înainte de alegeri "cu diferite persoane" pentru a ocupa locul de candidat din partea unei minorităţi naţionale.

"Încă nu s-a tranşat această chestiune, vreau să subliniez din start acest lucru, dar eu, dacă voi primi şi avizul colegilor mei din PNL, pentru că încă n-am terminat proiectul de nouă Constituţie, voi solicita desfiinţarea reprezentării acestor grupuri. Pentru că, dacă noi continuăm cu această metodă, să conducem cu italienii, cu rutenii, cu nu ştiu mai cine… cu UDMR, cu nomazii politici cum sunt cei de la UNPR ş.a.m.d., practic scăpăm din vedere pe cetăţenii români, care sunt 20 şi ceva de milioane. Şi ne ocupăm de persoanele şi familiile tuturor minorităţilor, indiferent cât sunt acestea de mici", a susţinut el.

Dobre a arătat că, în concepţia sa, minorităţile trebuie să participe în alegeri în cadrul unor partide politice, nu să fie întrebuinţate ca o "sculă" atunci când puterea are nevoie de voturi.

El a subliniat că, în prezent, deputaţii minorităţilor nu reprezintă, de fapt, minorităţile respective.

"Ei trebuie să participe, în colegii, la alegeri. Trebuie să înfiinţezi, dacă vrei, un partid politic, nu să aibă de drept o reprezentare prin care să se rezolve, de fapt, majoritatea politică în Parlament. Credeţi-mă că ştiu care au fost raţiunile care au stat la bază, dar ştiu la fel de bine care sunt raţiunile de astăzi şi cum se conduce România astăzi, folosindu-se de ei (deputaţii minorităţilor - n.r.) ca de o sculă. Ai nevoie de un vot la Legea educaţiei, întrebuinţezi scula - minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, UNPR, independenţi ş.a.m.d. Deci ca o metodă pentru un scop. Dacă în conducerea acestei ţări s-ar avea în vedere reprezentarea acelor minorităţi, să ştiţi că n-aş avea niciun fel de problemă cu acest lucru. Dar credeţi-mă că nu are loc o reprezentare a acestor minorităţi", a arătat el.

Dobre a menţionat că, în prezent, preşedintele formaţiunii armenilor, Varujan Vosganian, face parte din PNL, ca şi europarlamentarul Csibi Magor, etnic maghiar.

"Aşa se face reprezentarea minorităţilor. Ştiţi că la noi este unicul exemplu din Europa de discriminare pozitivă legată de minorităţi? Repezentarea intereselor bune ale unei minorităţi nu se realizează neapărat prin statuarea prin lege a unui post de drept de deputat al unei minorităţi", a susţinut Dobre, precizând că propunerea respectivă se va face odată cu reluarea discuţiilor din Comisia pentru revizuirea Constituţiei.