INTERVIU - Ambasadorul Greciei: Economia României nu are finanţare suficientă. Soluţia - fondurile UE

Grigorios Vassiloconstandakis susţine că, în pofida crizei, firmele greceşti au continuat să investească în România, deoarece aici găsesc "un mediu de afaceri favorabil". Una dintre problemele semnalate de toţi investitorii este finanţarea insuficientă, multe oportunităţi de business negăsind surse de finanţare.

În opinia ambasadorului grec, soluţia la această problemă constă în dezvoltarea unor structuri, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, care să-şi asume sarcina de a creşte absorbţia fondurilor UE.

Vassiloconstandakis declară că oamenii de afaceri greci şi băncile greceşti care operează în România pot da o mână de ajutor în acest sens, ca urmare a experienţei de succes de patru decenii în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE de către Grecia, în special în infrastructura de transport, de care România are nevoie.

Pe de altă parte, Grigorios Vassiloconstandakis precizează că reducerea deficitului bugetar şi creşterea competitivităţii vor face din Grecia o destinaţie de investiţii mai atractivă, motiv pentru care îi invită pe oamenii de afaceri români să ia în considerare noi oportunităţi de business în ţara sa.

Referitor la Preşedinţia greacă a UE, încheiată la sfârşitul lunii iunie, diplomatul elen afirmă că primul obiectiv a vizat redresarea după criză şi încercarea de a răspunde la nevoile urgente ale cetăţenilor europeni. Totodată, Grecia a încercat să restabilească credibilitatea UE şi a abilităţilor sale de a obţine rezultate în situaţii critice.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ambasadorul Greciei la Bucureşti, Grigorios Vassiloconstandakis:

Reporter: Investitorii greci continuă să investească în România, în pofida crizei economice care se resimte încă în Grecia. Care sunt motivele?

Grigorios Vassiloconstandakis: Într-adevăr, în pofida crizei, Grecia era al şaselea investitor în economia românească la sfârşitul anului 2013, cu circa 5 miliarde de euro investiţi în aproape toate domeniile economiei. Relaţiile bilaterale puternice îşi au rădăcinile în legăturile istorice pe plan cultural şi economic favorizate de excelentele relaţii politice dintre ţările noastre. Firmele greceşti au venit în România devreme, încă de la începutul anilor ’90, în anii dificili ai tranziţiei. Ele au avut încredere în potenţialul economiei şi al societăţii româneşti şi, de atunci, au jucat un rol pozitiv în modernizarea economiei româneşti.

Numărul companiilor cu capital grecesc sau cu participare grecească înregistrate în România a depăşit 5.000. Prezenţa acţionariatului grec în cadrul companiilor româneşti este foarte puternică în sectorul financiar, în telecomunicaţii, în diferite ramuri ale sectorului manufacturier, în retail şi reţele de distribuţie, în agricultură şi zootehnie, servicii medicale, consultanţă, construcţii. În special în sectorul financiar, băncile greceşti s-au angajat, atunci când a fost necesar, să-şi menţină expunerea pe piaţa românească şi chiar să-şi mărească capitalul. Spre exemplu, puţini români ştiu că ponderea băncilor greceşti este de 21% din întregul sector bancar din România.

Multe companii greceşti îşi continuă programele de investiţii în industria alimentară, prelucrarea aluminiului, agricultură, sectorul serviciilor medicale, energie regenerabilă. În plus, fondurile structurale europene şi dezvoltarea infrastructurii oferă noi oportunităţi pentru o cooperare de succes în domeniul afacerilor.

Reporter: V-au semnalat problemele cu care se confruntă?

Grigorios Vassiloconstandakis: După cum am mai spus, companiile greceşti investesc în continuare în România deoarece găsesc aici un mediu de afaceri favorabil. Condiţiile necesare pentru un mediu favorabil sunt stabilitatea şi predictibilitatea în ceea ce priveşte guvernanţa economică. O problemă comună pentru toţi investitorii este faptul că economia românească nu are finanţare suficientă. Ce vreau să spun este că multe oportunităţi de business, cu un potenţial imens, nu găsesc surse de finanţare.

Soluţia constă în dezvoltarea unor structuri, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, care să-şi asume sarcina de a creşte absorbţia fondurilor UE. În atingerea acestui obiectiv, eu vă asigur că oamenii de afaceri greci şi băncile greceşti care operează în România au multe de oferit, având în vedere experienţa de succes de patru decenii în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE în ţara noastră, şi mai ales în infrastructura de transport, de care România are nevoie.

Reporter: Pe de altă parte, investitorii români nu prea investesc în Grecia. Aţi încercat să-i convingeţi să facă acest lucru?

Grigorios Vassiloconstandakis: Desigur că atragerea de investiţii în ţara noastră este una dintre sarcinile Ambasadei. Există deja investitori români activi în Grecia, mai ales în turism şi comerţ. În plus, sunt mulţi români care s-au dus în Grecia să muncească iar acum îşi dezvoltă întreprinderi mici şi mijlocii, care contribuie la PIB-ul ţării. Şi, permiteţi-mi să adaug că, deşi, aşa cum aţi spus, românii nu merg în Grecia pentru a investi, sute de mii ajung în fiecare vară în calitate de turişti, cunoscând, astfel, mai bine ţara noastră şi oportunităţile pe care le oferă. În afară de asta, câteva mii de români, atraşi de frumuseţile naturale ale ţării mele, precum şi de preţurile rezonabile, şi-au cumpărat case în Grecia.

Reporter: Grecia a ocupat mult timp paginile presei internaţionale din cauza crizei economice şi financiare. Care este situaţia în prezent?

Grigorios Vassiloconstandakis: Grecia a făcut progrese în ultimul timp. Potrivit celor mai recente date, Grecia va reveni pe creştere, în 2014. Sistemul bancar a fost deja stabilizat şi am abordat cu succes "deficitele gemene". În 2015, ne aşteptăm nu numai la un excedent primar, dar şi la un mic excedent fiscal. Costurile de îndatorare atât prin intermediul obligaţiunilor suverane cât şi corporative au scăzut considerabil. Anticipăm că ratele dobânzilor vor scădea în continuare, iar lichiditatea va spori prin investiţii străine directe şi privatizări. De asemenea, se aşteaptă o reducere considerabilă a costurilor de capital din sectorul privat. Băncile şi companii greceşti au început să aibă acces în mod semnificativ pe pieţe cu propriile lor obligaţiuni corporative. Iar sistemul bancar din Grecia a revenit pe pieţele internaţionale, prin finalizarea celei de-a doua etape de recapitalizare prin fonduri private. Acesta este un nou semn de încredere în economia greacă şi el va contribui la îmbunătăţirea stării de spirit şi creşterii lichidităţii în economia reală, relaxând finanţarea pentru IMM-uri.

De asemenea, s-a înregistrat o importantă îmbunătăţire a competitivităţii Greciei. În prezent aplicăm cu succes un program ambiţios de ajustare economică care se se concentrează nu numai pe ajustarea fiscală, ci şi pe reforme structurale cheie care să sporească competitivitatea ţării. Reformele structurale au fost implementate în aproape toate domeniile de activitate economică, cele mai importante fiind piaţa forţei de muncă, sistemul de pensii, cel de sănătate, protecţie socială, administraţie publică şi fiscală. Au fost introduse iniţiative legislative, care vor da roade pe termen mediu, cum ar fi noua lege a investiţiilor şi codurile fiscale.

Reducerea deficitului bugetar şi creşterea competitivităţii vor face din Grecia o destinaţie de investiţii mai atractivă şi sperăm că oamenii de afaceri români vor lua în considerare noi oportunităţi de business. Personal, consider că aceasta este una dintre sarcinile principale pe care Ambasada le poate îndeplini în timpul misiunii mele aici.

Reporter: Grecia a predat, la începutul lunii, Preşedinţia Uniunii Europene Italiei. Cum aţi caracteriza Preşedinţia elenă a UE?

Grigorios Vassiloconstandakis: Grecia a deţinut Preşedinţia Consiliului UE într-o perioadă marcată de provocări importante nu numai pentru Atena, ci pentru întreaga Europă. Exercitarea Preşedinţiei a coincis cu un imens efort în vederea redresării economice a Greciei, care a ieşit din cea mai grea criză din ultimele decenii. În acelaşi timp, întreaga Europă a trebuit să facă faţă impactului crizei, care nu a afectat doar economia, ci şi realităţile politice şi economice. Această criză a zdruncinat multe certitudini şi a dat naştere unor îndoieli în privinţa multor aspecte referitoare la Uniune.

Primul nostru obiectiv a vizat redresarea după criză şi încercarea de a răspunde la nevoile urgente ale cetăţenilor europeni. Apoi, am încercat să restabilim credibilitatea UE şi a abilităţilor sale de a obţine rezultate în situaţii critice.

Ne-am concentrat pe domeniile politic, economic şi financiar, încercând să promovăm politici pentru reducerea şomajului, pentru aprofundarea uniunii economice, precum şi a uniunii bancare. În timpul Preşedinţiei elene au fost finalizate 67 de documente legislative la nivel politic, în timp ce în cadrul Consiliului s-a obţinut un consens politic pentru alte documente, pe care Italia, care asigură în prezent Preşedinţia, trebuie să le negocieze cu Parlamentul European. În plus, documente politice importante privind securitatea şi prosperitatea cetăţenilor europeni au fost negociate şi adoptate.

Reporter: Unii politicieni români, inclusiv preşedintele, au sperat că se va lua o decizie în iunie privind aderarea României la Schengen. Dar nu s-a întâmplat aşa. De ce? Există încă ţări care se opun?

Grigorios Vassiloconstandakis: Preşedinţia elenă a sprijinit în mod constant România în toate obiectivele sale din cadrul Uniunii, în special în privinţa aderării la Spaţiul Schengen. Acest lucru s-a bazat pe faptul că România îndeplineşte toate condiţiile. Mai mult, Grecia împărtăşeşte abordarea potrivit căreia integrarea în Schengen nu trebuie condiţionată de raportul MCV. Cum decizia presupune cooperarea interguvernamentală a statelor membre, vom continua să sprijinim România în atingerea acestui obiectiv.

Reporter: Ce părere aveţi despre creşterea numărului de europarlamentari extremişti proveniţi în special din ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Grecia?

Grigorios Vassiloconstandakis: După cum spuneam, Grecia a deţinut Preşedinţia într-o perioadă în care Europa trece printr-o fază extrem de delicată. Extinderea şi intensitatea crizei, precum şi nivelul recesiunii şi al şomajului au zdruncinat încrederea unui segment important al cetăţenilor europeni, inclusiv greci, în instituţiile UE şi au afectat grav coeziunea socială.

Provocarea noastră constă în a asigura prosperitate şi stabilitate, iar pentru a reuşi Uniunea Europeană trebuie să-şi reafirme misiunea în inimile şi în mintea cetăţenilor săi. Solidaritatea, statul de drept într-un mediu democratic fără compromisuri, confruntarea efectivă a ideilor rasiste şi xenofobe, precum şi lupta împotriva actelor care şubrezesc idealurile europene ar trebui să fie principala noastră preocupare în timp ce ne îndreptăm spre viitorul nostru european comun. Acesta este unul dintre motivele pe care Preşedinţia greacă s-a axat, pe încercarea de a răspunde nevoilor urgente ale cetăţenilor europeni. Viteza reacţiei noastre trebuie să fie pe măsura gravităţii şi urgenţei acestor probleme.

Ca să rezum, noi credem că doar dacă ne luptăm pentru a găsi soluţii eficiente la probleme sociale, printre care, în primul rând, şomajul, printr-o serie de acţiuni coordonate la nivel european, putem feri societatea de influenţele şi ideologiile xenofobe, extremiste şi rasiste.

Reporter: Cum vedeţi parcursul Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei după ce au semnat Acordurile de Asociere cu UE?

Grigorios Vassiloconstandakis: Semnarea la 27 iunie de către R. Moldova şi Georgia a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb şi a ultimelor capitole ale acestor acorduri de către Ucraina a reprezentat un punct de reper important atât pentru UE, cât şi pentru cele trei ţări din Parteneriatul Estic. Este important de notat că fiecare dintre cele trei ţări a luat decizia de a semna acordurile din proprie iniţiativă. Împreună cu instituţiile europene, Preşedinţia greacă a făcut eforturi consistente pentru a implementa deciziile Consiliului şi pentru a devansa data semnării din august în iunie. Implementarea Acordurilor este următorul pas crucial. Doar continuarea reformelor va permite consolidarea instituţiilor democratice şi va duce la crearea de creştere economică şi de noi locuri de muncă, permiţându-le partenerilor noştri să beneficieze pe deplin de facilităţile oferite de Acorduri. UE este pregătită să sprijine în mod activ R. Moldova, Georgia şi Ucraina pe parcursul acestui proces.