INTERVIU: Ambasadorul României în Republica Moldova: Nu avem prejudecăţi faţă de niciun actor politic. Vrem să cooperăm pentru apropierea de Uniunea Europeană

Marius Lazurca precizează că a fost identificată o clădire la a cărei restaurare România doreşte să participe, scopul fiind utilizarea acestei construcţii de către ICR. Este vorba despre fosta Casă a Adunării Stărilor din Basarabia, o clădire care, potrivit ambasadorului, "reclamă o intervenţie urgentă şi masivă şi care ar putea deveni un punct de atracţie pentru toţi antreprenorii culturali ai Chişinăului". Clădirea este "o proprietate publică în gestiunea Muzeului de Etnografie de la Chişinău" iar efortul financiar de restaurare ar fi, potrivit lui Lazurca, "de ordinul milioanelor de euro", suma urmând să provină din partea statului român, din fonduri comunitare şi din contribuţii private. Intenţia părţii române este, potrivit lui Lazurca, preluarea cu titlu gratuit, în utilizare, a acestui spaţiu care reclamă urgent o restaurare masivă şi în schimbul restaurării cu fonduri parţial publice din România, să fie utilizată pe o perioadă îndelungat, cu titlu gratuit, acest spaţiu.

De asemenea, Lazurca a vorbit despre "un interes manifest" ca acest spaţiu să găzduiască cel puţin proiecte comune cu alte state, explicând că au avut loc discuţii cu Institutul Goethe, "care este reprezentat la Bucureşti, dar nu este reprezentat la Chişinău". "Vorbim despre aceste situaţii şi anume despre state care au ambasadă la Chişinău dar care nu au şi un institut cultural", spune Lazurca.

Sediul ICR Chişinău a fost obiectul mai multor controverse. Iniţial, Guvernul moldovean atribuise în toamna anului trecut, cu câteva zile înainte de inaugurare, o clădire din complexul rezidenţial care servea de locuinţă de protocol preşedintelui interimar de la acea vreme, Mihai Ghimpu. Ulterior a fost identificată o altă clădire cu suprafaţa de 990 de metri pătraţi, situată pe strada Alexei Mateevici 79 din Chişinău. Imobilul, o fostă cantină aflată în Direcţia pentru Administrarea Clădirilor din cadrul Cancelariei Guvernului de la Chişinău, a fost închiriat printr-un contract pe perioada de un an, contra unei chirii lunare de 9.800 de euro fără TVA. Chiria mare, care este plătită din bugetul MAE, a stârnit nemulţumiri cu atât mai mult cu cât imobilul are în continuare nevoie de numeroase reparaţii care ar urma să fie suportate de statul român. În martie, în cadrul unei întâlniri dintre Iurie Leancă şi Teodor Baconschi, ministrul moldovean a spus că a fost identificat un nou sediu iar în prezent sunt discutate aspecte juridice. "De principiu (sediul, n.red.) l-am identificat. Urmează să discutăm câteva elemente de ordin juridic în special şi cred că în două trei săptămâni vom reuşi să finalizăm acest proces", a spus Leancă atunci.

Ambasadorul Lazurca mai vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, despre demersurile de extindere a spaţiului consular al României la Chişinău. El spune că există un deficit de spaţiu în ceea ce priveşte activităţile consulare dar că problema urmează să fie remediată închiriind spaţiu suplimentar. "Sunt chestiuni în rezolvare care fac obiectul unor contracte comerciale şi nu sunt în situaţia de a oferi detalii în momentul acesta. Dar, până la încheierea acestui an, vom dispune de o suprafaţă probabil dublă ca infrastructură consulară la Chişinău", explică Lazurca.

Consulatul general al României la Chişinău este situat pe strada Grigore Ureche numărul 2, într-o construcţie nouă, cu mai multe etaje. El a fost inaugurat în decembrie 2007, în prezenţa ministrului de Externe de la acel moment Adrian Cioroianu. Ambasadorul de atunci, Filip Teodorescu, preciza că la primul etaj al secţiei consulare se află 15 ghişee, alte opt ghişee suplimentare aflându-se la un alt etaj. Ambasadorul a precizat că noua clădire are un potenţial ce rămâne neutilizat dar a spus că acesta ar putea fi folosit foarte uşor de alte state. El a spus că cheltuielile pentru amenajarea consulatului s-au ridicat la aproximativ 1,5 milioane de euro şi a precizat că vor fi 60 de angajaţi.

Pe de altă parte, ambasadorul Lazurca a declarat în interviul acordat MEDIAFAX, că este optimist în ceea ce priveşte capacitatea actualilor parteneri de guvernare de la Chişinău de a gestiona "diferenţele dintre ei şi să privească în comun spre ceea ce în fond electoratul le-a definit drept obiectiv fundamental, şi anume procesul de integrare europeană". "Nu avem prejudecăţi faţă de niciun actor politic din R.Moldova şi ne dorim să cooperăm cu toţi cei care doresc să lucreze cu noi în beneficiul a ceea ce o majoritate solidă a cetăţenilor din Republica Moldova a exprimat, şi anume dorinţa de apropiere a R.Moldova de Uniunea Europeană", mai spune ambasadorul.

Prezentăm interviul acordat de Marius Lazurca agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Prima întrebare pe care vreau să v-o adresez este legată de problema sediului ICR la Chişinău. A fost o problemă cu sediul, cu o chirie exorbitantă de 9.800 de euro fără TVA pe lună şi în primăvara acestui an spuneau domnul Leancă şi domnul Baconschi că a fost identificat un sediu mai bun. Problema urma să se rezolve. Ce s-a întâmplat?

Marius Lazurca: Mai întâi, chiria era importantă, nu i-aş spune exorbitantă. Esenţial este să găsim o clădire pe care s-o restaurăm şi pe care, restaurată, să o reintroducem în circuitul cultural al Chişinăului. Aşadar, ceea ce nouă ni s-a părut uşor nepotrivit a fost să risipim aceşti bani pentru chirie. Noi am fi dorit ca aceşti bani să intre în cheltuielile de restaurare a unei clădiri cu importanţă patrimonială în Republica Moldova.

Am depăşit - sunt foarte mulţumit să constat şi să spun - această situaţie uşor echivocă şi am identificat împreună cu partenerii din Republica Moldova o asemenea clădire. Este o clădire care reclamă o intervenţie urgentă şi masivă şi care ar putea deveni un punct de atracţie pentru toţi antreprenorii culturali ai Chişinăului. Este vorba despre o clădire în care a funcţionat o instituţie importantă pentru Basarabia secolului al XIX-lea, şi anume Casa Zemstvei, adică Casa Adunării Stărilor din Basarabia, şi care ar putea găzdui nu numai activităţi ale ICR Mihai Eminescu din Chişinău, ci şi ale altor instituţii culturale ale unor state europene care sunt acreditate la Chişinău, dar care nu au un braţ cultural la Chişinău.

Reporter: Practic, vă propuneţi un parteneriat cu alte state.

Marius Lazurca: Da. Noi ne propunem să reprezentăm întreaga cultură europeană la Chişinău. Această clădire se doreşte programatic gazda culturii europene dar, sigur, şi un vehicul al culturii române în Republica Moldova.

Reporter:: Şi cine o s-o cumpere? Statul român?

Marius Lazurca: Statul român nu este interesat să cumpere, să aibă proprietăţi de o asemenea natură în Republica Moldova. Ceea ce noi ne dorim este să putem investi în restaurarea acestei clădiri, în redarea acestei clădiri publicului care este privat de ea şi care o merită. Ne dorim ca în jurul acestei şcoli să se creeze o emulaţie culturală care să înceapă de la spectacole, expoziţii, dar care să continue cu activităţi mai puţin obişnuite de natură culturală, cum ar fi anumite şcoli de meşteşuguri. Noi credem că România are o vocaţie în acest domeniu în Republica Moldova. Suntem acolo şi pentru a încerca să reintroducem în patrimoniul material al Republicii Moldova clădiri care merită să intre în acest patrimoniu.

Reporter: Cam ce efort financiar ar fi această restaurare?

Marius Lazurca: Efortul financiar al României este limitat, desigur.

Reporter: Dar cât ar costa?

Marius Lazurca: Ar trebui să vă spună directorul ICR de la Chişinău. Este vorba aici de calcule foarte precise şi foarte tehnice.

Reporter: Aproximativ, este de ordinul zecilor de mii, al sutelor de mii?

Marius Lazurca: Nu. Este de ordinul milioanelor de euro, fără îndoială. Dar, repet, efortul financiar al statului român reprezintă doar o parte a acestui efort. Cea mai mare parte care se va investi în acest spaţiu provine din surse comunitare şi din surse private. Ne dorim să creăm un fenomen urban în jurul acestei clădiri şi de asemenea să stimulăm responsabilitatea colectivă.

Reporter: Dar suma de ordinul milioanelor ar reveni numai părţii române?

Marius Lazurca: Nu, nu. Este vorba despre efortul financiar necesar restaurării acestei clădiri.

Reporter: Vă întreb pentru că este interesant de ştiut cam cât ar fi de investit din partea română.

Marius Lazurca: Nu se poate aproxima în momentul de faţă o asemenea sumă în lipsa a două documente fundamentale: contractul de utilizare a acestui spaţiu care va permite investiţia noastră şi în al doilea rând studiul precis al restaurării. Noi putem anticipa că este vorba despre o suprafaţă importantă şi putem de asemenea calcula dacă este oportun ca România să angajeze acest efort. Aşadar, orice cifră s-ar pronunţa în momentul de faţă, ea este prematură.

Reporter: Dar clădirea, în momentul acesta, cui aparţine, la ce serveşte ?

Marius Lazurca: Este o proprietate publică în gestiunea Muzeului de Etnografie de la Chişinău. Este într-o stare foarte precară, dar în acelaşi timp este un punct simbolic pe harta culturală a Chişinăului şi în acelaşi timp este un spaţiu cu un potenţial arhitectural şi cultural foarte important.

Reporter: Mă nedumereşte că nu s-a rezolvat încă problema pentru că spunea domnul Leancă în martie că spera să rezolve problema în aproximativ 2-3 săptămâni. V-am citat. Ce s-a întâmplat?

Marius Lazurca: S-a întâmplat că am descoperit împreună cu partenerii din Republica Moldova complexitatea juridică a raportului care trebuie să se creeze între, pe de o parte, ICR Mihai Eminescu şi proprietarul acestei clădiri, şi anume Muzeul de Etnografie din Chişinău.

Reporter: Luaţi cu chirie?

Marius Lazurca: Nu aş vrea să intru în detaliile de natură juridică ale acestui contract. Cert este că din momentul vizitei domnului Leancă la Bucureşti până în prezent am schimbat într-o corespondenţă foarte asiduă cu partenerii din Republica Moldova diverse variante de contract de utilizare şi restaurare a acestui spaţiu, tocmai pentru a evita ca fondurile publice din România să fie folosite inadecvat în această operaţiune.

Reporter: Şi luaţi în calcul varianta unei utilizări gratuite ?

Marius Lazurca: Fără îndoială, sigur. Este una dintre condiţii. Intenţia noastră este următoarea: noi ne dorim să preluăm cu titlu gratuit, în utilizare, spaţiul care reclamă urgent o restaurare masivă şi în schimbul restaurării cu fonduri parţial publice din România dar masiv comunitare şi din surse private, să utilizăm pe o perioadă îndelungată, cu titlu gratuit, repet, acest spaţiu.

Reporter: Şi în ceea ce priveşte parteneriatul cu alte state europene, aţi antamat deja discuţii cu alte state?

Marius Lazurca: Da, da, da. La nivelul ambasadei şi, mai cu seamă, la nivelul ICR Mihai Eminescu de la Chişinău aceste discuţii s-au produs şi trebuie să vă spun că există un interes manifest ca acest spaţiu să găzduiască cel puţin proiecte comune, dacă nu şi sedii limitate ca personal al altor state.

Reporter: Care state sunt interesate ?

Marius Lazurca: De exemplu, s-a purtat o discuţie cu Institutul Goethe, care este reprezentat la Bucureşti, dar nu este reprezentat la Chişinău. Vorbim despre aceste situaţii, şi anume despre state care au ambasadă la Chişinău, dar care nu au şi un institut cultural. Deci, noi ne dorim să restaurăm acest spaţiu nu numai în beneficiul României, ci şi în beneficiul altor state care şi-ar dori să aibă o gazdă, dacă doriţi, o infrastructură culturală proprie pentru activităţile lor. Însă eu nu aş vrea să dau impresia că am purtat eu însumi aceste discuţii. Tot acest dialog a fost purtat de către directorul ICR Mihai Eminescu, singurul responsabil de acest proiect.

Reporter: Vă întrebam de parteneriate cu alte state pentru că îmi aduc aminte că în momentul lansării noului sediu al consulatului general al României la Chişinău, ministrul Cioroianu care a participat atunci la deschidere spunea despre utilizarea unei părţi din spaţiu de către alte state UE, şi lucrul acesta nu s-a întâmplat. Există în continuare spaţii neutilizate.

Marius Lazurca: Vă contrazic. Există un deficit de spaţiu în ceea ce priveşte activităţile noastre consulare. În momentul de faţă, suntem pe cale de a identifica posibilităţi de a adăuga spaţiului existent alte facilităţi.

Reporter: Ce faceţi? Cum vă extindeţi?

Marius Lazurca: Închiriind spaţiu suplimentar. (...) Sunt chestiuni în rezolvare care fac obiectul unor contracte comerciale şi nu sunt în situaţia de a oferi detalii în momentul acesta. Dar, până la încheierea acestui an, vom dispune de o suprafaţă probabil dublă ca infrastructură consulară la Chişinău, care să deservească în totalitate solicitanţii de servicii consulare.

Reporter: Şi atunci va trebui să şi angajaţi mai multe persoane, nu?

Marius Lazurca: Nu. Noi în momentul de faţă avem un personal care acoperă toate solicitările pe care le primim. Focalizarea noastră nu a fost pe creşterea numărului de personal, de angajaţi în serviciile consulare, ci în schimbarea şi optimizarea procedurilor.

Reporter: Mă gândeam că, dacă dublaţi spaţiul, în principiu nu puneţi aceiaşi oameni, dar aşezaţi mai rar.

Marius Lazurca: Pentru a relua o zicală cunoscută: adevăratul lux este spaţiul. De îmbunătăţirea procedurilor ţine şi asigurarea unui spaţiu în întregime adecvat solicitărilor pe care le întâmpinăm.

Reporter: V-am întrebat de personal pentru că de fapt una dintre întrebări era despre cum v-a afectat criza. Adică aţi fost obligaţi să tăiaţi din personal, din fonduri? Ce tăieri aţi avut şi cum vă descurcaţi?

Marius Lazurca: Eu sunt în situaţia privilegiată de a fi fost într-o foarte mică măsură afectat de situaţia de criză. Sigur că operăm azi cu un număr de persoane mai mic decât în urmă cu câţiva ani, însă volumele de activitate sunt mai importante tocmai datorită faptului că am modificat procedurile, am adoptat standarde noi şi am putut astfel răspunde la solicitări mai mari cu un număr mai mic de persoane.

Reporter: Întrebare politică la care să nu răspundeţi neapărat în calitate de ambasador pentru că probabil acest lucru nu este posibil. Văd că este un eşec al Alianţei pentru Integrare Europeană de a alege un preşedinte şi văd că sunt din ce în ce mai dese neînţelegerile în cadrul Alianţei. Personal vă aşteptaţi să se destrame Alianţa?

Marius Lazurca: Eu cred că avem tendinţa de a dramatiza fenomene care nu sunt neapărat atât de dramatice pe cât apar în relatările mass-media. Orice formulă de guvernare întemeiată pe o coaliţie a mai multor partide presupune o administrare a unor tensiuni care sunt inerente.

În ceea ce mă priveşte sunt optimist că, în ciuda semnalelor de dezacord care ici şi colo apar, cu un dramatism mai mic sau mai mare la Chişinău, actualii parteneri de guvernare vor reuşi să gestioneze diferenţele dintre ei şi să privească în comun spre ceea ce în fond electoratul le-a definit drept obiectiv fundamental, şi anume procesul de integrare europeană. Să nu uităm că mandatul informal pe care electoratul l-a acordat Alianţei este unul foarte puternic, un mandat care consolidează o majoritate şi în numele acestui mandat mă aştept aşadar ca această Alianţă să reuşească să găsească o formulă de a-şi armoniza dezacordurile.

Reporter: Dar de ce credeţi că de aproape trei ani nu s-au putut armoniza? Adică e clar că ei nu au încă posibilitatea de a-şi alege un preşedinte.

Marius Lazurca: Vedeţi, există tendinţa de a exagera dramatismul anumitor situaţii. În ciuda faptului că nu există un preşedinte en titre la Chişinău, în ciuda mai multor runde de alegeri, aşadar în ciuda acestor realităţi, Republica Moldova este un stat guvernat, este un stat cu performanţe economice foarte solide, cu o creştere economică succesivă în ultimii doi ani, cu o consolidare a echilibrelor bugetare, cu o creştere explozivă a exporturilor în curs şi o ţară care a negociat foarte bine şi dinamic cu UE. Aşadar, sigur că pare extrem de grav că nu s-a găsit o formulă definitivă de alegere a preşedintelui, însă asta nu înseamnă că ţara este într-un blocaj, nu înseamnă că Parlamentul nu adoptă legislaţia utilă integrării în UE sau că dialogul cu UE nu este dinamic.

Reporter: Dar în ipoteza dramatică sau, cum spuneţi dumneavoastră, care este dramatizată, de spargere a Alianţei, care credeţi că este actorul pe care România ar trebui să-l susţină în continuare? Mă refer la cei care formează acum Alianţa.

Marius Lazurca: Atitudinea României este principială. Noi susţinem actorii politici care, mai întâi, îşi doresc o relaţie firească, de cooperare cu România, oricare ar fi orientarea ideologică a acestor partide.

În al doilea rând, noi susţinem acele forţe politice care răspund dorinţei manifeste a electoratului de a îndrepta Republica Moldova către UE.

Nu avem prejudecăţi faţă de niciun actor politic din Republica Moldova şi ne dorim să cooperăm cu toţi cei care doresc să lucreze cu noi în beneficiul a ceea ce o majoritate solidă a cetăţenilor din Republica Moldova a exprimat, şi anume dorinţa de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Reporter: Deci, nimic nu este exclus, înţeleg. Nici măcar o eventuală cooperare în viitor cu Partidul Comunist? Nu cu Voronin, cu Partidul Comunist.

Marius Lazurca: Sunt ipoteze în fond care îşi aşteaptă confirmarea. Noi nu suntem în situaţia, deocamdată, de a formula cu realism asemenea scenarii. Avem o alianţă care guvernează Republica Moldova, o coaliţie de partide care îşi doresc o relaţie cordială, frăţească cu România, şi în acelaşi timp o apropiere dinamică de UE. Ipoteze cu privire la schimbarea acestei situaţii de fapt sunt în momentul de faţă destul de şubrede.

Reporter: Nu le luaţi în calcul?

Marius Lazurca: Noi evaluăm toate scenariile posibile, inclusiv scenariile care indică o schimbare a majorităţii. Fiecare dintre asemenea scenarii au un grad mai mic sau mai mare de plauzibil, un grad mai mic sau mai mare de realism.

(Interviu realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)