Video INTERVIU: Anastase: Nu mi-e teamă de demisie; într-o săptămână se poate debloca activitatea Camerei

Reporter: Cum este să fii femeie în politică, să deţii o funcţie înaltă? Preşedintele Băsescu spnea odată că unii nu au fost prea copţi şi a fost o greşeală că au fost aruncaţi în funcţii înalte, lumea s-a gândit la dumneavoastră.

Roberta Anastase: Nici n-am remarcat, sau n-am avut această declaraţie. Sunt convinsă că, dacă vreţi contextul, viza foarte mulţi dintre oamenii politici care sunt tineri în PDL. Noi ne-am înnoit grupul cu peste 80% din oameni. Eu sunt la al doilea mandat. Pe fond, răspunsul la întrebarea dumneavostră nu e uşor. În general, nu este uşor în politică, nici pentru o femeie nici pentru un bărbat. Sigur, sunt poate foarte multe lucruri care au un grad de dificultate mai mare pentru o femeie.

Femeii Roberta Anastase nu-i este uşor când i se vorbeşte urât, nu-i este uşor când este jignită. Omul politic înţelege această situaţie.

Reporter: De colegi de partid sau de colegi de la alt partid?

Roberta Anastase: Evident, vezi declaraţiile liderilor politici de data aceasta din PSD. Ca om politic înţeleg că sunt lucruri pe care trebuie să le depăşeşti. Ştiţi cum se spune, îţi trebuie stomac.

Reporter: Un coleg din PDL, Cezar Preda, recunoştea că în politică există un soi de misoginism. Cum vedeţi acest lucru, l-aţi simţit?

Roberta Anastase: Ştiţi cum e. Eu sunt de 20 de ani în politică, am crescut în ea. N-aş putea spune, cel puţin în interiorul PDL că m-am lovit de misoginism, că am avut dacă vreţi barierele legate de acest lucru. Din contră. Întotdeauna am simţit sprijinul colegilor mei şi este echipa care în timp s-a transformat pentru mine într-o familie.

Reporter: Ce veţi face după ce nu veţi mai fi preşedinte al Camerei Deputaţilor?

Roberta Anastase: Sunt sociolog. Sunt un om care este preocupat deopotrivă de zona cercetării. Îmi place mult meseria pe care o am şi cred că în viaţă rămâi până la urmă cu ceea ce ai făcut şi cu ceea ce ai investit de-a lungul timpului în formarea ta ca om.

Reporter: Ce crede Roberta Anastase, o femeie politician are şanse să devină preşedinte de partid, premier sau preşedinte de ţară?

Roberta Anastase: Evident că lucrurile evoluează în sensul acceptabilităţii ocupării poziţiilor importante în stat de către femei. În acelaşi timp, eu cred că schimbarea a pornit deja de jos, sunt un om care şi-a câştigat colegiul cu peste 50% din voturi şi nu sunt singura femeie din Parlamentul României care se află în această situaţie. Cred că e o normalitate prezenţa femeii în politică, după cum cred că va deveni o realitate şi uşor de acceptat de către toată lumea, inclusiv prezenţa femeilor în diverse poziţii de conducere şi de ce nu în cea mai înaltă funcţie în stat.

Reporter: Cât este mit şi cât este realitate din faptul că femeile din politică ajung doar dacă au un bărbat puternic în spate?

Roberta Anastase: Vă dau propriul meu exemplu. Sunt un om care a crescut în PDL pas cu pas. M-am format profesional în consonanţă cu această pasiune a mea legată de politică, am optat pentru sociologie tocmai pentru că se referă la comportamentul social, la psihologia socială şi am considerat că un om politic întotdeauna trebuie să fie racordat la realităţile şi la oamenii pe care-i reprezintă şi la realităţile cărora până la urmă trebuie să se adreseze. În acelaşi timp, am un master în studii europene şi întreaga mea activitate din cursul formării mele s-a focalizat pe cercetarea pe domeniul politic.

Vedeţi dumneavoastră, e un mit afirmaţia, pentru că realitatea e că, în spatele fiecărei femei, care ajunge într-o poziţie de conducere se află ani de muncă, de sacrificii şi o investiţie permanentă în formarea ei, care îi justifică fiecare pas pe care îl face înainte.

Reporter: Câteva exemple, vă rog, de oameni politici pe care îi admiraţi şi care nu sunt din PDL şi care nu se numesc Traian Băsescu?

Roberta Anastase: Mie mi-a plăcut ca om politic foarte mult Madeleine Albright. În acelaşi timp, Margaret Thatcher este unul din modelele de femeie om politic, dacă îmi este permisă exprimarea. Eu cred că sunt femei care de-a lungul timpului au demonstrat că se poate şi au demonstrat că bătălia merită să fie dusă.

Reporter: Ce nu vă place din activitatea PDL, ce credeţi că ar trebui îmbunătăţit?

Roberta Anastase: Trebuie o mai bună comunicare.

Reporter: Comunicare între cine şi cine?

Roberta Anastase: Comunicare publică. Cred că noi am lăsat prea multe lucruri să treacă fără a fi îndeajuns explicate şi vă spune un om politic care a trecut prin asta. Am considerat că decenţa poate fi un atu în politică şi că până la urmă realitatea poate ieşi la suprafaţă. Din păcate, asistăm la o mistificare permanentă a realităţii şi atunci efortul de comunicare trebuie să fie unul intens. (...)

Reporter: Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor este maximum de funcţie politică la care a visat Roberta Anastase?

Roberta Anastase: Roberta Anastase nu a visat la preşedinţia Camerei Deputaţilor. Roberta Anastase a visat să-şi câştige colegiul. În momentul în care am mers să candidez la Colegiul Ploieşti Vest, acolo unde sunt eu aleasă, eram parlamentar european şi credeţi-mă că este o meserie frumoasă. Şi tot ce am făcut la Parlamentul European am simţit că m-a ajutat şi pe mine să cresc şi am simţit că a folosit şi celorlalţi. Împlinirea ca om politic a fost în momentul în care a trebuit să conving oamenii din colegiul meu să-mi dea voturile şi faptul că mai mult de jumătate mi-au dat această încredere mă onorează şi consider că e cea mai mare realizare a mea în plan politic.

Reporter: După ce se va termina această criză din Camera Deputaţilor, după ce vor fi adoptate aceste legi importante, care este primul lucru la care se gândeşte Roberta Anastase că-l va face?

Roberta Anastase: Probabil că vom fi în apropierea sărbătorilor de iarnă şi mi-aş dori mult un moment de linişte împreună cu familia mea. Îmi doresc mult acest moment de linişte tocmai pentru că pentru un om politic este mai uşor să ducă astfel de bătălii. Cei mai afectaţi sunt cei de lângă noi.

Reporter: Ce spune mama dumneavoastră?

Roberta Anastase: O, da! Ca orice mamă, suferă. Dar în acelaşi timp mă susţine.