INTERVIU Călin Popescu Tăriceanu: Nimeni, niciodată nu poate activa articolul 7 împotriva României/ Despre Declaraţia de la summit: Nu ne dă garanţia că nu se instalează o CORTINĂ de Catifea/ Portretul lui Dacian Cioloş: “Fiul sistemului securist, pus în funcţii călduţe”

„Nimeni, niciodată nu poate activa art 7 împotriva României, să fim serioşi, este nevoie de unanimitate, nimeni nu va face asta. Trebuie să vedem lucrurile în adevărata lor explicaţie: în spatele acestui mesaj e interesul domnului Frans Timmermans de a ajunge preşedintele Comisiei Europene”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, într-un interviu pentru MEDIAFAX, după scrisoarea adresată autorităţilor române de Frans Timmermans, în care acesta avertizează cu un mecanism mai dur decât MCV, dacă modificările aduse codurilor penale intră in vigoare.

„Am văzut zilele trecute, atunci când a fost dezbaterea de la Bruxelles între candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene, cum domnul Timmermans a mai îndulcit tonul la adresa României. Mă întreb dacă nu cumva domnul Timmermans tocmai a înţeles că şi voturile din România contează pentru decizia privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Şi, cine ştie, poate până la momentul votului privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene vom ajunge chiar să-i fim simpatici dlui Frans Timmermans”, a mai spus preşedintele ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu pune pe seama mişcărilor politice de formare a unui nou grup ceea ce se întâmplă azi în grupul european ALDE. „Azi, la nivelul grupului ALDE de la Bruxelles, dacă ne uităm cu atenţie, pare că unii dintre lideri se distanţează de liberalism. Există diferite tendinţe care au început să se manifeste, să fie făcute publice, de creare a unui nou grup politic, având drept nucleu sau componente principale partidul lui Macron şi Ciudadanos, la care ar părea că sunt invitate câteva partide de stânga din grupul ALDE, poziţionate mai la stânga, pe când partidele cu tradiţii liberale mai solide nu par să fie atrase de această formulă”.

Summit-ul de la Sibiu este catalogat de liderul ALDE ca fiind “un banchet organizat de domnul Iohannis pentru el şi prietenii dânsului”.

“Am avut o declaraţie vagă, cu idei generale pe care le tot enunţă, dar nu le respectă. O declaraţia care vorbeşte despre căderea Cortinei de Fier, dar nu ne dă garanţia că nu se instalează, fără să se simtă, şi în spatele cuvintelor frumoase, ceea ce am putea numi o Cortină de Catifea, adică Europa cu două viteze. Căci nu am găsit nimic concret care să ne asigure că vom avea o Europă cu o singură viteză”

Redăm interviul integral acordat de Călin Popescu Tăriceanu agenţiei MEDIAFAX:

“Abordările unora dintre liderii politici europeni care încercă mereu să lovească în România”

MEDIAFAX:  În ultimele două săptămâni aţi avut mai multe deplasări în teritoriu. După contactul direct cu electoratul, care credeţi că este cel mai important mesaj  pe care aţi încercat să îl transmiteţi în ultimii doi ani de guvernare? Şi de ce?

Călin Popescu Tăriceanu: Campania nu este un război, aşa cum cred mulţi politicieni, iar alegerile europarlamentare nu sunt importante doar pentru că noi, cei din ALDE, sau alte partide, vrem să obţinem o cât mai bună reprezentare la Bruxelles. Alegerile astea sunt importante pentru noi, românii, dar pentru fiecare dintre noi, pentru că ne decidem viaţa pe următorii ani. De asta spun, şi am spus, că este nevoie să avem un mesaj de unitate, haideti să discutăm exact ce contează şi ce îi interesează pe oameni, adevăratele teme de campanie, cele care contează pentru români . Pentru că trebuie să ştim că aceste teme sunt cele care vor avea efecte directe asupra noastră după ce aceste alegeri vor trece, sunt direcţiile pe care noi, românii, le vom trasa pentru viitorul Uniunii Europene. Ne interesează să discutăm despre bugetul viitor al Uniunii, să discutăm dacă va fi o Europă cu una sau mai multe viteze, să discutăm şi să cerem apoi egalitatea subvenţiilor pentru agricultori, să cerem încetarea dublului standard pentru produse. Vrem egalitate, dar o egalitate reală. Ştiţi, abordările unora dintre liderii politici europeni care încercă mereu să lovească în România, dar şi  felul în care cei din Partidul Naţional Liberal s-au comportat la Bruxelles, împotriva propriei lor ţări, mi-a amintit de versurile din fabula lui Alexandrescu cu „Eu voi egalitate, dar nu şi pentru căţei”. Ei, noi, cei din ALDE, vrem egalitate reală între toţi cetăţenii Uniunii Europene.  

„ALDE cere membrilor şi susţinătorilor săi să boicoteze referendumul”

MEDIAFAX:  Pentru că vorbiţi despre temele care ar fi trebuit discutate în mod real în această campanie pentru alegeri, există această suprapunere cu campania pentru referendumul pe justiţie al preşedintelui Iohannis. Justiţia este o temă care trebuia discutată?

Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun ceva: convocarea acestui referendum naţional de către preşedintele Iohannis are un singur scop:  e o manevră pentru ca preşedintele Klaus Iohannis să poată să-şi facă precampanie electorală pentru alegerile prezidenţiale. Este un test al popularităţii, dacă vreţi, pe care Klaus Iohannis îl face, un experiment electoral pe spatele românilor. Aici este doar interesul domniei sale la mijloc. Altfel nu se explică de ce Klaus Iohannis a ales să ignore recomandarea Comisiei de la Veneţia de a nu se veni cu  o altă temă politică atunci când sunt alegerile pentru Parlamentul European pentru că şi aşa avem deficit de participare. Altfel, preşedintele Iohannis nu uită să invoce apăsat recomandările forurilor europene, dar doar atunci când îi serveşte interesului domniei sale. În concluzie, ALDE cere membrilor şi susţinătorilor săi să boicoteze referendumul, pentru că, pănă la urmă, a bruia sau a manipula alegerile europarlamentare doar pentru un mic beneficiu electoral, aşa cum face preşedintele Iohannis, pot să spun că este o jignire adusă românilor.

„Unele proteste au avut şi o doză de umor, altele, poate, mai puţin inspirate. Trebuie respectat dreptul fiecăruia de a protesta”

MEDIAFAX: Cum catalogaţi protestele violente de la mitingurile ALDE şi PSD din aceasta campanie?

Călin Popescu Tăriceanu: Putem acuza politicienii de scandal în politică, dar nu cred că este cazul să vorbim de violenţe. Violenţe au fost în Paris, violenţe au fost în alte ţări unde au murit oameni pe străzi în înfruntări. România nu este în acesată situaţie, din acest punct de vedere noi putem să le dăm lecţii altor ţări. Cât priveşte manifestările unora , vreau să spun doar că pentru noi, cei din ALDE, contează în primul rând libertatea de exprimare, este esenţa acestui partid. Unele proteste au avut şi o doză de umor, altele, poate, mai puţin inspirate, dar cred cu tărie că ce trebuie respectat este dreptul fiecăruia de a protesta, daca aşa consideră. Nu trebuie însă să pierdem din vedere şi un alt aspect : să nu lăsăm zgomotul de fond să distragă atenţia de la temele importante despre care vorbeam.

„Nimeni, niciodată nu poate activa art 7 împotriva României”

MEDIAFAX: Zilele trecute aţi vorbit despre scrisoarea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, la adresa României, ca fiind un gest de campanie. Totuşi, o astfel de pozitie publică a oficialului european, privind pericolul activării articolului 7, afectează imaginea ţării. Există riscul de a ajunge în situaţia Poloniei?

Călin Popescu Tăriceanu: Nimeni, niciodată nu poate activa art 7 împotriva României, să fim serioşi, este nevoie de unanimitate, nimeni nu va face asta. Trebuie să vedem lucrurile în adevărata lor explicaţie: în spatele acestui mesaj e interesul domnului Frans Timmermans de a ajunge preşedintele Comisiei Europene. Candidatul Timmermans la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene foloseşte funcţia de vicepreşedinte de acum pentru a se promova electoral. Şi i-am transmis domnului Timmermans public un mesaj, poate că domnia sa ar fi trebuit să îşi dea demisia din această funcţie după ce a decis să candideze pentru preşedinţia Comisiei, mai ales că la nivelul Comisiei s-a adoptat un  regulament de bune practici tocmai în acest scop.

Pe de altă parte, am văzut zilele trecute, atunci când a fost dezbaterea de la Bruxelles între candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene,  cum domnul Timmermans a mai îndulcit tonul la adresa României. Mă întreb dacă nu cumva domnul Timmermans tocmai a înţeles că şi voturile din România contează pentru decizia privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Şi, cine ştie, poate până la momentul votului privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene vom ajunge chiar să-i fim simpatici dlui Frans Timmermans.  

MEDIAFAX: Vorbim despre politica europeană , să vorbim şi despre familia politică europeană din care faceţi parte. Sunt cele două partide de guvernare din România marginalizate de familiile politice europene din care fac parte?

Călin Popescu Tăriceanu: În primul rănd vreau să vă spun că nouă nu ne trebuie etichete de „liberali” de la Bruxelles. Azi, la nivelul grupului ALDE de la Bruxelles, dacă ne uităm cu atenţie, pare că unii dintre lideri se distanţează de liberalism. Există diferite tendinţe care au început să se manifeste, să fie făcute publice, de creare a unui nou grup politic, având drept nucleu sau componente principale partidul lui Macron şi Ciudadanos, la care ar părea că sunt invitate câteva partide de stânga din grupul ALDE, poziţionate mai la stânga, pe când partidele cu tradiţii liberale mai solide nu par să fie atrase de această formulă. Această decizie se va lua, cel mai probabil, după aflarea rezultatelor, pentru că atunci jocul cifrelor va fi cel care va influenţa foarte mult acest gen de decizii, având în vedere mizele. Există, însă, un lucru care pe mine mă preocupă şi mă şi îngrijorează: că această nouă grupare pare să meargă pe ideea renunţării la cuvântul "liberal" din titulatură. Ştiu că noi vom rămâne exponenţii liberalismului şi vom păstra  în continuare această titulatură în numele partidului .

“Portretul candidatului: opusul lui Klaus Iohannis va fi preşedintele ideal!”

MEDIAFAX:  Într-o săptămână românii sunt chemaţi la urne pentru ceea ce analistii politici au catalogat ca fiind oglinda alegerilor prezidentiale. Atât dumneavoastră cât şi liderul PSD Liviu Dragnea aţi anunţat că după aceste alegeri veţi decide asupra candidatului la prezidenţiale. Care sunt principalele criterii de selecţie şi dacă puteţi prezenta un portret al candidatului.

Călin Popescu Tăriceanu: Da, fără ezitare, pot să vă spun care este portretul candidatului: opusul lui Klaus Iohannis va fi preşedintele ideal! Şi când spun opusul  spun clar un preşedinte care să nu fie partizan politic, un preşedinte care să nu dividă ţara în tabere, între „ ai mei” şi „ceilalţi”, un preşedinte care să stea mai mult în mijlocul românilor şi mai puţin prin vacanţe în afară, un preşedinte căruia să-i pese de poporul lui astfel încât în plan european să nu accepte să fie unul care doar urmează indicaţiile mai marilor europeni, ci să fie un preşedinte care are forţa să stabilească şi să impună direcţii. Acesta este preşedintele de care a avut nevoie si de care are nevoie acum România.

“Summitul, un banchet organizat de domnul Iohannis. Din felul în care a manevrat să fie singurul român de acolo, mă face să cred că a dat petrecerea de adio”

MEDIAFAX: Şi tot legat de funcţia prezidenţială, cât consideraţi că a fost beneficiu pentu ţară summit-ul de la Sibiu şi cât pentru mandatul preşedintelui Klaus Iohannis?

Călin Popescu Tăriceanu: Vă aminţiti, în ziua summitului am dat un mesaj de unitate politică, în speranţa că summitul va fi unul de substanţă şi va aduce ceva şi pentru români. Vă mărturisesc că m-au dezamăgit profund rezultatele.  Haideţi să vedem ce am avut la finalul acelei zile? Am avut o declaraţie vagă, cu idei generale pe care le tot enunţă, dar nu le respectă. O declaraţia care vorbeşte despre căderea Cortinei de Fier, dar nu ne dă garanţia că nu se instalează, fără să se simtă, şi în spatele cuvintelor frumoase, ceea ce am putea numi o Cortină de Catifea, adică Europa cu două viteze.  Căci nu am găsit nimic concret care să ne asigure că vom avea o Europă cu o singură viteză. Nu am găsit nimic despre nevoia de a aduce subvenţiile fermierilor români la acelaşi nivel cu cele pentru ceilalţi fermieri europeni. Nu am găsit nimic concret despre Schengen sau MCV. Şi încă ceva ce mă deranjează, că deja se vorbeşte despre o Uniune de 27 de state. Eu cred că se renunţă prea uşor la Marea Britanie. Eu cred că „Bătălia pentru Anglia” nu s-a încheiat şi aici trebuie discutat. În concluzie, am avut senzaţia că summitul a fost, de fapt, un banchet organizat de domnul Iohannis pentru el şi prietenii dânsului. Din felul în care a manevrat să fie singurul român de acolo, mă face să cred că a dat petrecerea de adio.

“Portretul domnului Cioloş: este fiul sistemului securist pus de fiecare dată în funcţii călduţe”

MEDIAFAX: Aţi vorbit despre Dacian Cioloş la Braşov că a fost cel care a păzit, ca militar în termen, casa dizidentei Doina Cornea, informaţie ce nu a fost negată de liderul PLUS. Tot anul acesta a fost cazul Augustin Lazăr. În calitatea dumneavoastră de demnitar al statului român în mai multe  mandate, de ce nu avem nici la 30 de ani de la Revolutie o lege a lustratiei?

Călin Popescu Tăriceanu: În privinţa domnului Cioloş cred că ar trebui să ne uitâm la ceea ce istoricul Marius Oprea spunea recent. Toate acele dezvăluiri, cum că domnul Cioloş a fost „promovat” în trupele securiste care o păzeau pe disidenta Doina Cornea de ruda sa, cel care a fost după revoluţie numit Vulpea  Ardelean,  cred că sunt suficiente să ne contureze portretul domnului Cioloş:  este fiul sistemului securist, pus de fiecare dată în funcţii călduţe, niciodată ales. Da, ar fi fost nevoie să avem acea lege a lustraţiei, astfel încât cei care au profitat din plin pe vremea regimului comunist să nu mai fie parte a vieţii publice. Nu am reuşit, noi, ca societate, ca politicieni, să facem acest lucru, şi poate, tocmai de aceea, şi cu atât mai mult, este nevoie să punem în practică ceea ce am spus când a apărut public adevărul despre trecutul domnului Lazăr : o comisie parlamentară de anchetă pentru cercetarea abuzurilor Securităţii şi a complicilor ei. O comisie al cărei scop să fie restabilirea adevărului, identificarea celor care au comis aceste abuzuri din postura lor de anchetatori ai Securităţii, magistraţi sau comandanţi de penitenciare. Şi nu numai a lor, dar mai ales a celor care din 1989 încoace, din poziţiile pe care le-au avut, au împiedicat ca victimele să-şi poată face dreptate, au secretizat abuziv, au ascuns sau chiar au distrus dosare. Este ceea ce trebuie să facem acum la Parlament.