Video INTERVIU Cum au picat corvetele între Guverne. Ministrul Apărării: „Va fi o procedură competitivă”. Despre ameninţarea Rusiei: „Eu sper că nu este reală” - VIDEO

Nevoia forţelor navale pentru corvete noi rămâne aceeaşi, ca şi cerinţele operaţionale minime solicitate în 2016, spune ministrul Apărării, doar că acum procedura urmează să fie aprobată mai întâi de Parlament, aşa cum susţine Guvernul PSD că ar fi trebuit să se întâmple de la bun început, pentru că achiziţia depăşeşte 100 de milioane de euro: „Vreau să spun că Guvernul trecut a făcut acea hotărâre de Guvern, neexistând acel aviz al Parlamentului, prin comisiile de specialitate”. Şi mai important, Gabriel Leş sugerează că achiziţia corvetelor nu mai este bătută în cuie cu olandezii de la Damen, ci că va fi vorba despre o „negociere directă, dar competitivă, ca să vedem care sunt soluţiile cele mai bune”. Despre ameninţarea Rusiei în regiunea Mării Negre, ministrul Leş spune că nu ar vrea să privească Rusia ca pe o ameninţare: „Eu sper că acest lucru nu este unul real şi nu se întâmplă la un nivel la care să ne facă probleme”.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a explicat într-un interviu pentru Gândul că procedura de achiziţie a celor patru corvete pentru Forţele Navale, estimată la un cost de 1,5-1,6 miliarde de euro, rămâne în picioare, numai că se va desfăşura printr-o „negociere directă, dar competitivă”, dând astfel de înţeles că olandezii de la Damen nu mai sunt consideraţi o soluţie bătută în cuie, aşa cum reieşea din programul de achiziţie aprobat de guvernul condus de Dacian Cioloş, în 2016. Gabriel Leş spune că intenţionează ca toate marile programe de achiziţii ale Armatei, de la corvete, avioane F-16 şi transportoare 8x8 la sistemul de apărare antiaeriană de înaltă altitudine HiSAM (pe care ministrul îl caracterizează drept o urgenţă care va necesita „resurse financiare extrem de mari”), să fie făcute prin adoptarea la nivel de lege în Parlament şi să se axeze pe două coordonate: necesitatea operaţională a Armatei şi integrarea cât mai mare în industria naţională de apărare, astfel că viitorii contractori ar trebui să fie dispuşi să apeleze prin programele de offset la industria românească de apărare şi la transferul de tehnologie pentru mentenanţă. Ecuaţia aceasta ar urma să fie valabilă şi pentru următoarea escadrilă de 20 de avioane F-16, pe care Forţele Aeriene intenţionează să le achiziţioneze, nu se ştie încă de unde, şi care ar trebui să fie retehnologizate în România, conform ministrului Leş.

„Dorinţa noastră asta ar fi să nu le cumpărăm şi să le revitalizăm în altă parte, ci să integrăm cât mai mult posibil la noi. Astfel încât acel centru de mentenanţă, acel transfer tehnologic pe care tu o să-l ai cu ocazia acestei modernizări a acestor avioane să îl ai în România pentru operaţionalizarea capabilităţii pe care o ai”, explică ministrul Leş, pentru Gândul.

Prezent el însuşi în 2016, ca secretar de stat responsabil de armamente, în lanţul de decizie privind achiziţia corvetelor de la Damen, care urma să le construiască în şantierul naval de la Galaţi şi să construiască în România un centru tehnologic care să permită mentenanţa acestor corvete, Gabriel Leş spune acum că nu era nimic în neregulă cu hotărârea de Guvern adoptată de Dacian Cioloş, pe care acum Guvernul Grindeanu tocmai a abrogat-o, joi, cu excepţia unui singur aspect legal: Guvernul ar fi trebuit să ceară avizul Parlamentului pentru această achiziţie militară care depăşeşte 100 de milioane de euro înainte să o iniţieze şi să o adopte prin HG.

Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc s-au apărat recent, arătând că Guvernul din care au făcut parte a notificat Parlamentul despre acest program de achiziţie şi că HG-ul (906/2016) nu decidea achiziţia în sine a corvetelor, ci doar procedura şi cerinţele operaţionale. „Nu a fost şi nici nu a intenţionat să fie o decizie de achiziţie publică privind cumpărarea unor nave militare marine. HG-ul respectiv nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabileşte doar procedura care urma să se desfăşoare pentru achiziţia acestor nave militare marine”, arătau cei doi într-o scrisoare comună. Problema este că acel aviz de la Parlament nu a mai venit, în pragul alegerilor parlamentare din decembrie, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu insistând ca decizia să fie luată de legislatura viitoare.

„Vreau să spun că Guvernul trecut a făcut acea hotărâre de Guvern, neexistând acel aviz al Parlamentului, prin comisiile de specialitate. (…) Ceea ce se întâmplă în acest moment, vizavi de abrogarea acelui HG, este doar pentru că nu a respectat, din punctul de vedere al avizelor pe care trebuia să le primească, conform legii 114 (OUG 114/2011 – n.r.), de la Parlament, prin comisiile reunite de ordine publică şi apărare şi siguranţă naţională – acel aviz pentru achiziţiile de peste 100 de milioane de euro. Toate estimările noastre, fără să discutăm în acest moment, să punem degetul pe un anumit tip de corvetă – de exemplu, în acest sens, toate estimările noastre duceau peste 100 de milioane de euro, se discuta despre peste 1,5 miliarde de euro la cele patru – trebuiau să aibă avizul Parlamentului, prealabil, iniţial pornirii acestei proceduri”, a explicat Gabriel Leş, pentru Gândul.

Alte declaraţii importante ale ministrului Apărării, Gabriel Leş:

- despre corvete: „Nu s-a schimbat în acest moment absolut nimic în ceea ce priveşte nevoia de a acoperi acest gol al Forţelor Navale. Există corvete în dotare în acest moment, dar ciclul lor de viaţă este spre sfârşit, nu mai corespund nevoilor actuale, din punct de vedere al cerinţelor operaţionale de interoperabilitate cu aliaţii noştri din cadrul NATO”.

„Cerinţele operaţionale nu se schimbă, sunt aceleaşi, sunt minimale. De aici în sus putem eventual să creştem, nu să scădem. Estimările sunt la 1,5-1,6 miliarde de euro. Eu sper să fie în urma negocierilor, pentru că nu s-a ajuns la o negociere până în acest moment. Cei care vor veni şi vor face ceva în industrie, iar offset-ul care se va face să se facă tot în industria noastră şi tot pe produsele noastre, pe tehnica noastră militară, mă refer posibil la fregate, vorbim de un centru de mentenanţă pe care să-l avem, pentru că pe ciclul de viaţă al produsului respectiv este şi normal să putem face aici, nu să trebuiască să-l duci în altă parte. Deci toate aceste lucruri le gândim din aceste două perspective – nevoia care există şi să integrăm în industrie”.

- despre achiziţii: „Vreau ca toate achiziţiile majore pe care le vom face, din perspectiva celor 2% pe care România şi l-a angajat pentru acest an şi pentru cel puţin următorii 10 ani de zile, să fie făcute prin lege în Parlament”.

- despre achiziţia altor 20 de F-16: „Dorinţa noastră şi anumite informaţii pe care le-am comunicat potenţialilor parteneri este ca aceste avioane să le revitalizăm, să le modernizăm în România. (…) Dorinţa noastră asta ar fi, să nu le cumpărăm şi să le revitalizăm în altă parte, ci să integrăm cât mai mult posibil la noi. Astfel încât acel centru de mentenanţă, acel transfer tehnologic pe care tu o să-l ai cu ocazia acestei modernizări a acestor avioane să îl ai în România pentru operaţionalizarea capabilităţii pe care o ai”.

- despre ameninţarea Rusiei: „Nu vreau să comentez acest lucru în sensul de a considera acest lucru o ameninţare. Eu sper că acest lucru nu este unul real şi nu se întâmplă la un nivel la care să ne facă probleme. Tocmai de aceea la nivel euro-atlantic, al aliaţilor NATO, s-a considerat că în Marea Neagră este nevoie de această prezenţă înaintată, pentru a întări capacitatea de răspuns a Alianţei şi a partenerilor din Alianţă”.

- despre avioanele ruseşti care ameninţă spaţiul aerian românesc: „Se mai întâmplă, (…) informările pe care le am sunt mult mai rare decât spuneţi dumneavoastră în acest moment. S-a întâmplat şi în aceste două luni de zile, două luni şi jumătate de când sunt aici ca ministru, dar nu la o frecvenţă extrem de ridicată şi nu s-a întâmplat, din informaţiile pe care le deţin la acest moment, violarea spaţiului aerian naţional, ci doar sunt măsurile care se iau în astfel de situaţii, ridicarea acelor avioane”.

- despre serviciul de informaţii al Armatei şi acuzaţiile că Gabriel Oprea l-a folosit în scopuri personale: „SRI, după cum ştim cu toţii, este singura instituţie care are responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, abilitată prin lege să facă astfel de interceptări. Sunt singurii care deţin tehnică necesară interceptărilor acestor convorbiri. MApN, inclusiv DGIA, nu are astfel de tehnică şi nu are echipamentul necesar interceptărilor. Pe de altă parte, aceste informaţii eu le consider fără fundament şi sterile”.

Prezentăm în continuare interviul acordat Gândul de ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş:

Gândul: Domnule ministru, când s-a luat decizia achiziţiei pentru cele patru corvete noi, anul trecut, şi s-a luat decizia să se facă prin negociere directă cu olandezii de la Damen, dumneavoastră eraţi şeful Departamentului de Armamente şi aţi participat direct la luarea acestei decizii. Ce s-a schimbat între timp, cum explicaţi faptul că anul trecut decizia era considerată viabilă prin procedura aceasta şi anul acesta, Guvernul din care faceţi parte consideră că ar trebui procedat altfel. Ce s-a schimbat între timp?

Gabriel Leş: Aş vrea să vă spun că şi ca fost secretar de stat la Departamentul pentru Armamente, am militat întotdeauna pentru transparenţă în cheltuirea banului public. Îmi doresc foarte mult, mai ales în condiţiile actuale, în acel 2% din PIB de care vorbim începând cu anul 2017, aceste lucruri să fie extrem de transparente şi decizia să fie una transparentă. Decizia pentru această procedură specifică, nu discutăm despre o negociere directă, cu un singur partener – este o procedură înainte, conform legislaţiei în vigoare, 114 (OUG 114/2011 – n.r.), care reglementează achiziţia de tehnică militară, care a dus bineînţeles la o procedură specifică prin excepţie de la această lege – am ajuns la această concluzie, având în vedere că acest program major de înzestrare cu corvete pentru Statul Major al Forţelor Navale era prins în înzestrarea Armatei, atât într-o hotărâre CSAT, cât şi în programul de înzestrare în ce priveşte Armata până în 2026. Pe de altă parte, vreau să vă spun că cerinţele operaţionale, criteriile tehnice au fost stabilite de tehnicieni şi de forţele navale ale Armatei Române. Nu s-a schimbat în acest moment absolut nimic în ceea ce priveşte nevoia de a acoperi acest gol al Forţelor Navale. Există corvete în dotare în acest moment, dar ciclul lor de viaţă este spre sfârşit, nu mai corespund nevoilor actuale, din punct de vedere al cerinţelor operaţionale de interoperabilitate cu aliaţii noştri din cadrul NATO.

Achiziţia acestor corvete respectă legislaţia în vigoare în primul rând. Pe de altă parte cerinţa noastră, oarecum previzionând şi programul de guvernare, pentru că m-am ocupat direct de acest lucru şi mi-o doresc foarte mult şi în perspectiva celor 2% (din PIB, bugetul Apărării – n.r.), a fost de integrare în industria naţională de apărare. Să putem să facem cât mai mult, să maximizăm procesul de producţie în industria naţională de apărare. Ceea ce se întâmplă în acest moment, vizavi de abrogarea acelui HG, este doar pentru că nu a respectat, din punctul de vedere al avizelor pe care trebuia să le primească, conform legii 114, de la Parlament, prin comisiile reunite de ordine publică şi apărare şi siguranţă naţională – acel aviz pentru achiziţiile de peste 100 de milioane de euro. Toate estimările noastre, fără să discutăm în acest moment, să punem degetul pe un anumit tip de corvetă – de exemplu, în acest sens, toate estimările noastre duceau peste 100 de milioane de euro, se discuta despre peste 1,5 miliarde de euro la cele patru – trebuiau să aibă avizul Parlamentului, prealabil, iniţial pornirii acestei proceduri. Hotărârea de guvern s-a dat la sfârşitul lui noiembrie, dacă nu greşesc, eu nu mai eram secretar de stat. Nu are o problemă, pentru că nu a produs efecte juridice această hotărâre, dar vreau să mergem în Parlament să obţinem acest aviz, să facem acea hotărâre de Guvern, conform legislaţiei în vigoare şi mai mult de atât, ca să existe o transparenţă decizională maximă şi o linişte din partea tuturor celor care lucrează la acest proiect. Vreau ca toate achiziţiile majore pe care le vom face, repet, din perspectiva celor 2% pe care România şi l-a angajat pentru acest an şi pentru cel puţin următorii 10 ani de zile, să fie făcute prin lege în Parlament, astfel încât să asigure multianualitatea, să asigure finanţarea, pentru că toate aceste produse, procesul lor de producţie începe de la 3 ani de zile în sus.

Gândul: Deci vreţi să spuneţi că Guvernul trecut, cumva, nu a respectat procedura sau legea, trecând direct la hotărârea de Guvern?

Gabriel Leş: Vreau să spun că Guvernul trecut a făcut acea hotărâre de Guvern, neexistând acel aviz al Parlamentului, prin comisiile de specialitate. Acea HG, din punctul meu de vedere, nu produce efecte juridice în acest moment, dar repet, pentru transparenţă şi pentru tot ceea ce înseamnă procesul decizional la o achiziţie de asemenea manieră, cred că este foarte bine să fim foarte deschişi. Abrogăm această hotărâre, necesitatea rămâne, vom continua cu acest proiect, este foarte posibil ca în următoarea şedinţă de Guvern sau cealaltă, să prezentăm un memo cu tot ceea ce înseamnă proiectele majore de înzestrare a Armatei în următorii ani de zile şi toate să le aducem la nivel de lege în Parlament, programele majore şi aici mă refer la patru, cinci, şase programe majore care vor depăşi probabil un miliard de euro.

Gândul: Şi la acest moment se schimbă ceva în programul acesta de achiziţie preconizat cu Damen sau se va face din nou o evaluare pentru poate un alt producător?

Gabriel Leş: Procedura va merge tot prin negociere directă, dar competitivă, ca să vedem care sunt soluţiile cele mai bune. Nu vreau să discut în acest moment de un anumit produs, vă spun care sunt cerinţele. O dată cerinţele operaţionale ale categoriei de forţă, ale specialiştilor care trebuie să răspundă unor nevoi şi capabilităţi cerute inclusiv de aliaţii noştri din NATO, dar pe de altă parte dorim să integrăm în industria noastră naţională, să maximizăm procentul care se poate cheltui în România, ceea ce mi se pare logic şi la nivel politic, şi la nivel să zic public. E normal dacă ai o sumă de bani, să încerci să o cheltui cât de mult. Din perspectiva noastră, a MApN, aş vrea să vă spun că suntem în acest moment în nevoia de a acoperi această necesitate a Forţelor Navale, există această nevoie şi nu numai – vorbim şi de Forţele Terestre, de cele Aeriene, dar pe de altă parte dorinţa noastră la nivel politic este să integrăm în industrie şi atunci oscilăm între aceste două lucruri. Vrem să obţinem cel mai bun posibil pentru România în acest moment. Nu vreau să vă spun acum că se schimbă. Cerinţele operaţionale nu se schimbă, sunt aceleaşi, sunt minimale. De aici în sus putem eventual să creştem, nu să scădem. Estimările sunt la 1,5-1,6 miliarde de euro. Eu sper să fie în urma negocierilor, pentru că nu s-a ajuns la o negociere până în acest moment. Cei care vor veni şi vor face ceva în industrie, iar offset-ul care se va face să se facă tot în industria noastră şi tot pe produsele noastre, pe tehnica noastră militară, mă refer posibil la fregate, vorbim de un centru de mentenanţă pe care să-l avem, pentru că pe ciclul de viaţă al produsului respectiv este şi normal să putem face aici, nu să trebuiască să-l duci în altă parte. Deci toate aceste lucruri le gândim din aceste două perspective – nevoia care există şi să integrăm în industrie.

Gândul: Deci într-un fel intenţionaţi să deschideţi cumva negocierea aceasta, nu mai mergeţi la punct fix să zic aşa…

Gabriel Leş: Şi până acum a fost deschisă. A fost o negociere directă…

Gândul: Dar a fost una internă, în MApN…

Gabriel Leş: Da, categoric, şi această negociere, conform legislaţiei, se va face… O negociere directă nu este o… Procedura este o procedură specifică care prevede obţinerea celor mai bune performanţe şi din punct de vedere financiar, acum punem performanţe financiare între ghilimele, dar să obţii tot ce se poate vizavi de cel mai bun cost, cea mai bună calitate, un produs extrem de bine poziţionat din punct de vedere al tehnologiei, să răspundem nevoilor actuale.

Gândul: Bun, vorbeaţi şi de alte priorităţi de înzestrare ale Armatei şi aţi vorbit de achiziţia a încă 20 de avioane F-16. În ce condiţii credeţi că ar trebui achiziţionate şi cum, de la cine am putea să le luăm, se pot lua direct din  Statele Unite sau se caută iar un partenere pentru aparate second-hand, cum a fost cazul Portugaliei?

Gabriel Leş: Aş vrea să vă spun că din ceea ce ştiu eu în acest moment, avioane F-16 noi nu există pe piaţă, pentru că nu se mai produc, dar există un număr foarte mare de astfel de avioane. Acesta a fost unul dintre argumentele pentru care s-au luat, acum câţiva ani de zile, este un avion extrem de bun şi care se poate upgrada la un nivel tehnologic actual, resursa de zbor se revitalizează foarte repede. Programele de înzestrare pe care le avem, le avem gândite pe fiecare categorie de forţe, astfel încât să le gândim unitar, astfel încât aceste forţe să se dezvolte unitar. Nu poţi să introduci doar la forţele navale şi să nu faci nimic pentru forţele terestre, sau să faci doar pentru aviaţie şi aşa mai departe.

Dacă discutăm de forţele aeriene, avem în perspectivă şi scrisori trimise încă de anul trecut de a doua escadrilă de avioane, un număr de 20 de avioane. Acum, şi numărul acesta e o chestiune pe care unii o comentează, a fost cerută de specialişti – împreună cu celelalte 12 avioane vor crea nevoia şi capabilitatea necesară ca aceste avioane să poată funcţiona în condiţii optime. Discutăm de acel sistem HiSAM, este acel sistem de rachete „high altitude surface to air missile” (rachete sol-aer de înaltă altitudine), sistemul de apărare antiaeriană este un sistem pe care trebuie să-l achiziţionăm şi pe care îl avem prins în programul de înzestrare, este un program deosebit care va necesita resurse financiare extrem de mari. Toate acestea şi vreau să specific încă o dată, intenţia noastră este să le integrăm cât mai mult în industrie. Avioanele acestea, discuţiile pe care le avem, dacă vor fi avioane second-hand într-o anumită configuraţie, pentru că vrem să le aducem exact la configuraţia la care sunt cele 9-12 avioane pe care le vom primi – următoarele trei, în decursul acestui an –, vrem să avem aceeaşi capabilitate, nu putem să avem avioane de două tipuri pentru că ar însemna costuri de mentenanţă foarte ridicate. Dorinţa noastră şi anumite informaţii pe care le-am comunicat potenţialilor parteneri este ca aceste avioane să le revitalizăm, să le modernizăm în România. Nu vă pot spune în acest moment dacă în acest an vom semna un astfel de contract, este posibil să semnăm contractul pentru achiziţia acestor 20 de avioane şi care va fi procentul de integrare în industria noastră, de revitalizare şi de modernizare a acestor avioane. Dorinţa noastră asta ar fi să nu le cumpărăm şi să le revitalizăm în altă parte, ci să integrăm cât mai mult posibil la noi. Astfel încât acel centru de mentenanţă, acel transfer tehnologic pe care tu o să-l ai cu ocazia acestei modernizări a acestor avioane să îl ai în România pentru operaţionalizarea capabilităţii pe care o ai.

Gândul: Cu aceste 20 de avioane nou achiziţionate, România îşi acoperă necesităţile în ce priveşte forţele aeriene, „poliţia aeriană”?

Gabriel Leş: Din câte am înţeles de la specialiştii Forţelor Aeriene, este un număr minim de avioane pe care trebuie să le ai ca să putem continua procesul, activitatea şi capabilitatea să fie funcţională. Începând din anul 2020, 2022, 2025 foarte multe dintre avioanele noastre MiG, care în acest moment sunt operaţionale, îşi vor consuma resursa de zbor şi vom face această trecere.

Gândul: Anul trecut se vorbea de o grupare navală mobilă a NATO în Marea Neagră, creată la iniţiativa României şi a statelor riverane. Între timp proiectul s-a schimbat sau, mă rog, unii au zis chiar că a fost abandonat. Ce perspective mai sunt în privinţa aceasta, se mai merge pe ideea aceasta, România încă mai susţine proiectul ăsta, sau rămânem la filozofia exerciţiilor permanente şi a trupelor rotaţionale în Marea Neagră?

Gabriel Leş: Ceea ce vreau să vă spun în această privinţă este că la propunerea României, la summitul de la Varşovia, regiunea Mării Negre a fost considerată una de nivel strategic pentru Alianţa Nord-Atlantică. Atunci s-a ridicat problema prezenţei înaintate pe flancul sud-estic şi pe zona maritimă, pentru că pe zona terestră şi pe zona aeriană există aceste exerciţii de foarte multă vreme. În următoarele două ministeriale, acest lucru s-a materializat, în ultima ministerială de la mijlocul lunii februarie s-a obţinut această prezenţă înaintată în Marea Neagră. Aş vrea să specific extrem de clar, discutăm de nişte exerciţii care cresc calitatea operaţionalizării şi interoperabilităţii dintre forţele aliate. Toate aceste lucruri se fac cu respectarea reglementărilor legale în vigoare şi a Convenţiei de la Montreux. Toţi aliaţii au crescut această prezenţă la Marea Neagră cu nave, cu exerciţii, e o chestiune care din păcate uneori merge spre zona de informare că se face acolo o prezenţă ofensivă. Aş vrea să specific foarte clar, nu discutăm de aceste lucruri, discutăm de exerciţii cu rol defensiv, de creşterea calităţii şi a interoperabilităţii pregătirii oamenilor, militarilor, pentru luptă.

Gândul: Acesta e oarecum şi un pretext pe care Rusia îl foloseşte pentru o poziţionare din ce în ce mai agresivă în Marea Neagră, mai ales după ce a preluat Peninsula Crimeea. Cât de pregnantă consideraţi că e ameninţarea Rusiei pentru România în acest moment?

Gabriel Leş: Nu vreau să comentez acest lucru în sensul de a considera acest lucru o ameninţare. Eu sper că acest lucru nu este unul real şi nu se întâmplă la un nivel la care să ne facă probleme. Tocmai de aceea la nivel euro-atlantic, al aliaţilor NATO, s-a considerat că în Marea Neagră este nevoie de această prezenţă înaintată, pentru a întări capacitatea de răspuns a Alianţei şi a partenerilor din Alianţă.

Gândul: Consideraţi că sunt suficiente măsurile acestea luate în cadrul NATO, de întărire a flancului estic, elementele acestea înaintate?

Gabriel Leş: Pentru acest moment, repet, la nivel de exerciţii şi ceea ce se face în acest moment, este suficientă această prezenţă. Încă o dată, sunt sub comandă NATO, nu discutăm despre situaţia riveranilor care să facă astfel de lucruri, aceste exerciţii sunt planificate de multă vreme, nu sunt ca un răspuns la ceea ce se întâmplă neapărat în Marea Neagră, ci este un răspuns la nevoia de a face aceste exerciţii la nivel aliat şi de cooperarea care trebuie să existe între forţele armate ale aliaţilor.

Gândul: Sunt noutăţi în ce priveşte astfel de măsuri de reasigurare şi de descurajare luate în zona aceasta în care e şi România? Ultima noutate era cea cu batalionul american de 500 de militari, staţionaţi la Kogălniceanu. Mai sunt noutăţi de tipul acesta?

Gabriel Leş: Ceea ce se întâmplă maritim se întâmplă şi pe zona terestră şi aeriană, există aceste exerciţii care sunt programate cu multă vreme înainte, prezenţa acestor state care vor aduce trupe aici, nu cu caracter permanent – e iar o chestiune pe care vreau să o specific –, ci cu caracter rotaţional, doar pentru creşterea interoperabilităţii între trupe, între tehnica de luptă pe care fiecare o are. Prezenţa în acest an va fi una majoră, exerciţiile în acest an pe zona noastră, a României, vor fi cu un număr foarte mare de trupe, de tehnică militară, pe zona terestră. Sunt foarte mulţi aliaţi pe zona aeriană care şi-au anunţat prezenţa cu aeronave pentru poliţia aeriană, sprijin. Sunt nişte exerciţii care au ajuns la un anumit nivel de maturitate. Asta ar trebui să ne bucure pe un alt considerent, şi anume să înţelegem că România este un aliat serios, respectat la nivel NATO. Toate aceste lucruri care se întâmplă acum în România denotă seriozitatea cu care România şi-a îndeplinit sarcinile şi misiunile pe care le-a avut şi rolul pe care România în momentul de faţă îl are în NATO şi în UE, bineînţeles.

Gândul: În legătură cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, ne-a încadrat ca stat aliat într-o poziţie foarte importantă de apărare a Alianţei, dar în acelaşi timp a atras şi o agresivitate crescută din partea Rusiei. Există un risc real ca sistemul acesta de apărare să ne atragă într-un conflict cu Rusia, care are o retorică foarte agresivă, îl consideră o ameninţare acest sistem de apărare?

Gabriel Leş: Vreau să spun de la bun început din nou exact ceea ce încerc să spun de fiecare dată şi cu aceste exerciţii, şi cu brigada multinaţională pe toată zona maritimă, aeriană şi terestră, şi acest sistem NATO de apărare antiaeriană este unul pur defensiv. Nu este îndreptat împotriva nimănui, nici a Rusiei, cooperarea NATO pe tema scutului antirachetă arată solidaritate şi demonstrează abilitatea NATO de a se adapta la noi provocări. Şi din nou aş vrea să vă spun de importanţa României în cadrul aliat atât al Uniunii Europene, cât şi al NATO. E un proiect pe care l-am dus la sfârşit, este un proiect de importanţă majoră atât pentru flancul sud-estic al Alianţei, cât şi pentru ceea ce înseamnă aliaţii din cadrul NATO.

Interviul intergal cu ministrul Apărării, Gabriel Leş ,poate fi citit pe Gândul.

Citeşte şi: Premierul Sorin Grindeanu neagă existenţa unui pact de coabitare cu preşedintele Klaus Iohannis

Citeşte şi: Lupta anticorupţie, invocată în discuţiile preşedintelui Klaus Iohannis cu delegaţia FMI

Citeşte şi: Carmen Dan anunţă MAJORĂRI SALARIALE pentru 80.000 de angajaţi din Ministerul de Interne