Video INTERVIU: Ilie Sârbu: Dacă trece moţiunea, Băsescu nu pune premier PSD-PNL, dar îl sacrifică pe Boc

Reporter: Având în vedere experienţa cu PDL, dar şi cea cu PNL, credeţi că PNL poate fi un partener de încredere pentru o eventuală guvernare comună, ţinând cont că a existat un moment în care liberalii au trădat o înţelegere cu PSD, în seara alegerilor parlamentare, când trebuia să se aplice planul 21.21 (n.r. - ora la care ar fi urmat ca, în seara alegerilor parlamentare, liderii PNL şi PSD să iasă public pentru a anunţa constituirea unei majorităţi)?

Ilie Sârbu: Păi de acolo a pornit de fapt, s-a deschis un alt drum. Însă oamenii s-au schimbat de atunci, şi la PNL şi la PSD sunt alţii care decid. Partidele sunt aceleaşi, dar cei care decid sunt liderii, oamenii din partid, nu lucrează doctrina de una singură. Ce a fost a fost, iar dacă ne cramponăm de trecut înseamnă că trecutul nu e un bun pedagog pentru noi. Putem fi mult mai clari în ceea ce decidem, putem pune clauze asiguratorii, dar contează şi liderii actuali. Cât priveşte decizia care se va lua în viitor, cred că întotdeauna va dicta rezultatul votului. Ca o paranteză, cred că ar fi ideal, şi pentru un partid şi pentru ţară, ca electoratul să conştientizeze că e bine ca un partid să câştige şi să îşi asume tot pentru a putea fi tras la răspundere. Când începi să împarţi funcţiile între partide, începe iar circul pe care îl cunoaştem. Electoratul trebuie conştientizat. A fost o guvernare de dreapta de şase ani, care ne-a dus la fundul prăpastiei. De aici trebuie altcineva să ne aducă la suprafaţă şi apoi să ne îndepărteze de prăpastie. Noi, PSD, am mai făcut asta în 2000, când eram în imposibilităţi de plată, poate că e destinul PSD acest blestem, să vină să refacă şi când totul e refăcut şi la cheie să dea altora guvernarea. Eu merg pe ideea că electoratul trebuie să conştientizeze, să dea guvernarea unui singur partid. Să dea PNL, să vadă ce pot face ei, să dea PSD. Pentru că PDL e cam greu, este clar că s-a compromis în ochii opiniei publice.

Reporter: Credeţi că victoria lui Mircea Geoană la Congresul din februarie ar fi dus la o divizare a partidului sau măcar la o "deşirare", cum spunea Adrian Năstase?

Ilie Sârbu: Nu, PSD e un monolit. Ar fi existat un grup de nemulţumiţi care nu ştiu ce ar fi făcut. Probabil ar fi găsit altă formulă, dar au mai existat încercări care nu au avut rezultate. PSD se adună în astfel de momente limită. Existau poate oameni care plecau, după care liderii se adunau şi reaşezau partidul.

Reporter: Ar fi fost şi Victor Ponta printre cei care ar fi plecat?

Ilie Sârbu: Nu ştiu să fi plecat, adică nu cred că ar fi plecat. Unde să plece? Au fost scenarii lansate chiar de preşedintele Băsescu.

Reporter: Dar ştiaţi că s-ar fi dus în seara dinaintea Congresului la Cotroceni? Înainte de preşedinte, chiar Marian Vanghelie acuza, în ziua Congresului, faptul acesta.

Ilie Sârbu: Bun, la momentul unor alegeri grupările între ele îşi aruncă tot felul de acuzaţii. Ce pot eu să spun şi e sigur, e cert, este că nici eu, nici el nu ne-am văzut cu Traian Băsescu - eu, oricum, de când eram la guvernare - decât în situaţii oficiale, la Parlament. Restul cred că sunt scenarii pe care unii le aruncă, atât la adresa lui Victor, şi inclusiv preşedintele o face deliberat, pentru a ne decredibiliza în ochii propriului electorat şi colegilor noştri. Ce scenariu mai frumos poate să lanseze acum puterea la adresa lui Victor Ponta? Corupţie, nu ai ce. Că e prost nu poate să spună nimeni. Că a incapabil să ia decizii, nici atât. Deci are foarte multe calităţi şi atunci trebuie să îi agaţe ceva. Ce să spună, că l-au văzut beat în birt? El nu bea alcool sau bea foarte puţin. Altele? Că familia lui nu este aşa cum trebuie să fie familia unui lider social-democrat? Sigur, în viaţa fiecăruia sunt şi lucruri care se pot reproşa, dar incomparabil mult mai nesemnificative decât cele ce se pot reproşa celor pe care îi cunoaştem. Şi atunci s-au gândit, aceste departamente care vin să ne otrăvească din când în când viaţa politică, ce ar prinde acum mai bine decât să iasă pe piaţă cu un scenariu în care Victor Ponta şi Ilie Sârbu iar negociază cu Traian Băsescu. Eu sunt convins că vor apărea, fiindcă aceasta este o acuzaţie care ar putea să îi creeze lui Victor o... dar nu e reală, sunt lucruri care trebuie dovedite. Ca să vă ilustrez cu un exemplu, fără nume, nomine odiosa est, s-a încercat un gen de scenariu chiar înainte de alegeri, când preşedinte la PSD era încă Mircea Geoană. Cineva mi-a spus într-o zi că ştie că am fost noaptea la unu la Traian Băsescu şi nu ştiu ce am pus la cale. Mi-a spus că sunt şi poze. Când mi-a spus ziua şi ora la care, chipurile, trebuia să fiu acolo, am constatat că Traian Băsescu era la Bruxelles, iar eu la Varşovia. Şi i-am spus respectivului: Când faceţi un scenariu de genul acesta, că pozele se truchează sau se poate lua una reală dintr-o vizită a delegaţiei PSD la Cotroceni, măcar verificaţi şi agenda fiecăruia dintre noi. Acestea sunt lucruri care apar. Eu cred că va fi una din temele otrăvite care vor fi lansate pe piaţă. Problema e dacă va fi şi o dovadă concretă în sensul acesta, dincolo de cuvântul nostru, care ar trebui să conteze. Pentru că, dacă eu spun că nu, atunci e nu. Când a fost da, a fost da şi am spus eu singur, a aflat şi presa. Nu m-am trezit singur să spun că am fost la Cotroceni şi am discutat guvernul PDL-PSD, tot în urma unor întrebări din cercul restrâns al partidului am făcut-o, când îmi dădeau colegii mandat ce şi cum să discut, după care au venit şi ei acolo. Aşa cum nu au lipsit apoi de la împărţirea puterii. Din toţi cei care contestau intrarea la guvernare a existat vreunul care să fi spus că nu vrea funcţii, că nu vrea să aibă acel guvern? Invers a fost: bătăliile pentru funcţiile cele mai importante le-au dat tocmai cei care au insistat mai mult să nu se facă acea coaliţie.

Reporter: Când v-aţi văzut sau aţi discutat cu Traian Băsescu ultima oară?

Ilie Sârbu: Nu am mai discutat direct cu Traian Băsescu de când am fost ministru, într-o împrejurare la telefon, legat de Insula Mare a Brăilei.

Reporter: Dar de alţi lideri ai PSD care să discute sau să negocieze cu Traian Băsescu ştiţi?

Ilie Sârbu: Doar dacă sunt negocieri private, partidul nu poartă aceste discuţii.

Reporter: Da ştiţi că ar exista?

Ilie Sârbu: Nu, în afară de un scenariu pe care îl aştept să fie lansat pe piaţă, dar că probabil, la fel, nu vor avea argumente.

Reporter: Domnule Sârbu, vă mai interesează funcţia de ministru?

Ilie Sârbu: Nu, exclus, exclus. Am fost ministru de două ori. Am făcut ceea ce am putut, cei care vor aprecia dacă ceea ce am făcut a fost benefic sunt agricultorii, oamenii de la ţară. La anii mei, nu cred că va trebui să dau lecţii într-un anumit domeniu.

Reporter: Dar eventuala preşedinţie a Senatului v-ar interesa?

Ilie Sârbu: Exclus, exclus. Am spus-o şi o repet: am fost preşedinte al Senatului două luni, suficient. Am fost, cum le place unora să spună, al doilea om în stat, ştiu ce înseamnă, nu mă tentează. Nici scenariul vehiculat de unii colegi, cărora le era frică de fapt de scaunul lor şi până la urmă, citând un clasic în viaţă, de ce le era frică nu au scăpat, nu are nicio bază. Eu sunt un tip raţional, ştiu până unde să merg, nici postul de lider de grup nu m-a tentat, nu am acceptat foarte uşor.

Reporter: V-a ajutat funcţia lui Victor Ponta pentru postul de lider de grup?

Ilie Sârbu: Nu, cred că din contră, au fost colegi care au avut reţineri pe tema asta.

Reporter: La şedinţa respectivă vi s-a reproşat şi că aţi negociat cu PDL şi cu Traian Băsescu şi că sunteţi impus de Victor Ponta.

Ilie Sârbu: Nu puteam fi impus, a fost un vot liber, secret. Oricum eu eram un fel de lider fără să fiu lider oficial, pentru că liderul de atunci nu era foarte prezent la lucrări, în luări de cuvânt, în disputele din plen. Colegii se adunau atunci în jurul meu. Ideea nu a venit de la mine, ci de la unii colegi care erau nemulţumiţi. Aşa a pornit, iar votul a demonstrat că aşa era, înseamnă că ceva nu a funcţionat cu fostul lider, ori relaţia personală, ori cea oficială. Dar nu Victor m-a ajutat, din punctul meu de vedere m-a dezavantajat, pentru că toţi au avut atunci impresia asta, că dacă nu cumva Victor a vrut să îşi impună socrul.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE...