INTERVIU - Lăzăroiu: Premierul m-a sunat pentru postul de ministru, am avut jumătate de oră să decid

Reporter: Câte partide de centru-dreapta există pe scena politică românească?

Sebastian Lăzăroiu: În momentul acesta nu există alt partid de centru-dreapta în afară de PDL şi cred că e şi prtidul care va trebui să capitalizeze. Dar până în 2012 mai e mult timp. Ştiu, de pildă, că sunt nemulţumiri serioase în PNL legate de alianţa cu PSD. S-ar putea ca PNL la un moment dat sau unii oameni din PNL să realizeze că păstrarea identităţii e mai importantă decât să fii remorcă la un partid mare, care îţi promite să te ia la guvernare. Când se va întâmpla asta s-ar putea ca PNL să revină în zona de centru-dreapta. Nu ştiu când, dar se va întâmpla. Uitaţi-vă la Codul Muncii, care a fost respins vehement de conducerea actuală a PNL, deşi Codul Muncii în esenţă conţine politici de dreapta. Singurul care l-a susţinut a fost PDL, evident împreună cu cei din coaliţie, UDMR şi UNPR.

Reporter: Care vă sunt relaţiile cu colegii din UDMR, în urma opiniilor exprimate când eraţi consilier la Cotroceni?

Sebastian Lăzăroiu: Să ne lămurim. Eu am relaţii bune cu cei din UDMR. Cu Kelemen Hunor m-am întâlnit cu diverse ocazii, vorbim. Nu există o antipatie a mea faţă de UDMR sau faţă de comunitatea maghiară. De fapt, puţină lume ştie că eu am 50% sânge de ungur. Probabil că având această formaţie de sociolog, sunt deschis la dialogul intercultural, la sensibilităţile minorităţilor etnice sau de orice altă natură. Deci nu mă poate acuza nimeni de xenofobie. Declaraţia respectivă a fost una care s-a bazat pe o analiză politică şi pe fapte. Sigur, ei s-au simţit lezaţi, pentru că eu aveam poziţia de consilier prezidenţial şi probabil că, venind din gura unui consilier prezidenţial, a sunat straniu, a părut că e ceva în spate, că preşedintele are o problemă cu UDMR sau că transmite ameninţări voalate. Nu a fost aşa şi am recunoscut că momentul respectiv a fost deplasat şi că asocierea respectivă a fost nefericită. Repet, nu am nicio problemă cu UDMR.

Reporter: De ce v-aţi luat consilier un blogger?

Sebastian Lăzăroiu: Mirel Axinte nu e doar un blogger. Lumea l-a cunoscut mai mult pe bloguri sau l-a cunoscut ca fiind vânzătorul de uşi de garaj. Însă eu îl cunosc bine şi cei care citesc ce scrie Mirel Axinte înţeleg două lucruri: o dată că este un om cu convingeri de centru-dreapta, poate la fel de puternice ca şi ale mele şi, pe de altă parte, este, deşi nu are formaţie, nu are studii, un foarte fin analist politic, care înţelege foarte multe detalii legate de scena politică şi de modul în care se derulează evenimentele. Are idei, e un tip foarte creativ şi am încredere în el. Realmente l-am luat pentru calităţile lui.

Reporter: Mai este timp pentru apariţia Albei ca Zăpada?

Sebastian Lăzăroiu: În povestea asta cu Albă ca Zăpada este ceea ce am zis eu şi ce nu am spus eu şi au spus alţii despre ce aş fi vrut eu să spun. La un moment dat, în decembrie 2010, am publicat un editorial. Acolo am încercat să explic: Albă ca Zăpada nu e un partid sau nu e neapărat un partid nou. Poate fi un partid vechi care renaşte, poate fi un partid vechi care se poate schimba, poate fi o organizaţie civică. În orice caz, e un concept, un concept care se referă la o nouă ordine instituţională. Eu cred că ne îndreptăm spre o asemenea nouă ordine instituţională, cu toate reformele care s-au făcut şi, probabil, încununarea acestor reforme va fi reorganizarea teritorială a României. Dacă reorganizarea se va face şi vom avea şi o modificare a Constituţiei anul viitor, România va arăta cu totul altfel. Această transformare poate fi pusă sub semnul acestui concept de Albă ca Zăpada. Pentru a exista o astfel de transformare, e evident că e nevoie de o voinţă politică care să o sprijine. O să vedem dacă există în acest moment voinţa politică pentru aşa ceva. Poate pentru revizuirea Constituţiei mai puţin, dar în privinţa reorganizării teritoriale eu sunt mult mai optimist că se va face.

Reporter: Puneţi sub semnul îndoielii reorganizarea şi revizuirea Constituţiei?

Sebastian Lăzăroiu.: Reorganizarea am încredere că se va face.

Reporter: În opt judeţe?

Sebastian Lăzăroiu: Probabil că aceasta este formula de echilibru, pentru că vorbim de euroregiunile actuale, care se vor transforma în judeţe şi care nu sunt un decupaj făcut pe hartă cu creionul. Ele s-au făcut în '96-'97. S-au făcut euroregiunile respective, după îndelungi analize, pe indicatori sociali, economici şi chiar culturali. Deci, să mai stăm acum încă doi ani să facem asemenea analize, cred că ar fi o mare pierdere de timp. Noi avem aceste regiuni, care sunt fundamentat construite şi sunt construite pentru a asigura dezvoltarea României. De aceea, orice alt criteriu cultural sau etnic care intervine în acest decupaj nu face decât să paraziteze scopul final. Noi facem aceste regiuni ca România să se dezvolte mai repede. Dezvoltarea trebuie să fie principalul criteriu pentru aceste regiuni. Mă refer şi la chestiunea sensibilă, cu Covasna, Harghita şi Ţinutul Secuiesc. Pentru Covasna şi Harghita este un mare avantaj să fie în aceeaşi regiune cu Braşov şi Sibiu, care sunt două locomotive foarte puternice. Covasna şi Harghita sunt două judeţe sărace, dar cu potenţial mare de dezvoltare, iar Braşov şi Sibiu sunt două locomotive. Din punct de vedere al criteriului dezvoltării, pentru zona Covasna şi Harghita e un mare avantaj să fie înglobate în aceeaşi regiune cu Braşov şi Sibiu. Nu s-a demonstrat până acum că există o legătură între criteriul etnic şi dezvoltare. Ba, eu pot să dau exemple de state multietnice care sunt state cu dezvoltare formidabilă. Statele Unite ale Amercii, de exemplu. Deci nu s-a demonstrat că, cu cât o regiune e mai omogenă etnic, cu atât se poate dezvolta mai repede sau mai puternic. Olanda e în aceeaşi situaţie, în Belgia la fel. Sunt ţări cu specific multicultural, care s-au dezvoltat foarte mult. În general, din diversitate rezultă dezvoltare. Cred că asta ar trebui să perceapă cât mai clar şi vocile din UDMR care se opun actualului proiect de regionalizare, dintr-un motiv care ţine strict de regiunea aceea etnică. Repet, e un mare avantaj ca Ţinutul Secuiesc, care e o entitate, o realitate culturală, să fie înglobată într-o regiune cu două locomotive.

De ce cred eu că UDMR îşi va flexibiliza poziţia? Proiectul PDL cu cele opt judeţe în esenţă este despre descentralizare, nu neapărat despre reorganizare. Sigur, cele opt judeţe garantează dezvoltarea României în următorii 10-20-30 de ani. Dezvoltarea nu se mai poate face în cutiuţe mici. Trebuie să o faci pe spaţii mari. Dincolo de asta, proiectul promovează descentralizarea, aşa cum şi-o doresc liderii UDMR de 20 de ani. De 20 de ani ei spun, pe bună dreptate, mai daţi din putere primarilor. Nu numai putere, ci şi competenţe şi bani. Asta va face proiectul propus de PDL. Cred că asta ar trebuie să intereseze foarte mult pe primarii UDMR, mai ales din zonele în care ei au un consiliu judeţean la mila căruia stau. Ca şi primarii români. Sunt interesaţi să-şi dezolte comunitatea lor, în care sunt 20-30% maghiari şi să nu mai stea la mâna şi la mila unui baron judeţean.

Reporter: Referitor la revizuirea Constituţiei, credeţi că va ţine cont preşedintele Băsescu de avizul Curţii Constituţionale?

Sebastian Lăzăroiu: Nu ştiu ce va face preşedintele, dar, procedural, Constituţia, după ce a trecut de Curtea Constituţională, merge mai departe, spre Parlament, la comisia de revizuire. Avizul CC este consultativ. Sigur, judecata CC se bazează pe aşa-numitele limite ale Constituţiei. Limitele... Nu există limite în nicio Constituţie care să nu poată fi depăşite. Nu Curtea stabileşte limitele respective. Limitele au fost stabilite de o voinţă în 2003. Ele pot fi modificate de o altă voinţă politică. Deci, în momentul acesta, mingea este în curtea Parlamentului şi ţine doar de voinţa politică. Constituţia nu este în esenţă imuabilă. Dacă poporul peste 50 de ani o să considere că monarhia este o formă mai bună de guvernare decât republica, Constituţia se poate modifica în acest caz. Dacă oamenii consideră acum că averile celor care le-au dobândit prin infracţiuni trebuie confiscate chiar cu riscul limitării unor drepturi fundamentale, atunci Constituţia poate fi modificată în sensul acesta. O să vedem ce partide se vor opune şi ce partide vor fi alături de aceste amendări ale Constituţiei, care vizează în special imunitatea parlamentarilor, restrângerea imunităţii doar la declaraţiile politice şi confiscarea averilor care sunt dobândite ilicit. Fac o scurtă precizare a poveştii cu averile, noi trebuie să evităm ce s-a întâmplat în momentul acesta şi anume cei care erau suspectaţi au dobândit ilegal averea până când se dovedea de o instanţă puteau să o înstrăineze. O treceau pe numele altcuiva şi, chiar dacă se dovedea că au dobândit-o ilicit la sfârşitul procesului, nu mai aveau averea respectivă. Schimbarea aceasta evită exact situaţiile de acest gen. Până la urmă, statul nu trebuie doar să-i pedepsească pe cei care şi-au dobândit ilicit averile, dar trebuie să-şi recupereze prejudiciul. Până la urmă, interpretările Curţii sunt interpretări, dar voinţa se află în Parlament.

Reporter: Credeţi că proiectul de revizuire a Constituţiei va trece de actualul Parlament?

Sebastian Lăzăroiu: Dacă ne uităm în acest moment, este foarte fragmentată voinţa politică. Dar se pot întâmpla multe lucruri până la sfârşitul lui 2012. Nu sunt optimist, pentru că văd cum sunt aliniamentele politice şi că unii vor ceva, iar alţii vor altceva. Atunci este foarte greu să creezi o majoritate calificată de două treimi. Dar s-ar putea să apară în negociere elemente surpriză şi unele au apărut deja. De pildă, ideea preşedintelui de a face simultan alegeri prezidenţiale şi parlamentare şi de reducere a mandatului preşedintelui la patru ani. Acesta poate fi un element de negociere dintre putere şi opoziţie şi poate să schimbe mult şansele Constituţiei de a trece anul viitor.

Reporter: Din declaraţia de avere postată pe site-ul Preşedinţiei reiese că nu aţi fost afectat de criză, aveţi printre altele patru apartamente, dintre care unul în curs de vânzare, două autoturisme şi un teren agricol de 5.000 metri pătraţi, la Limanu. Ce cultivaţi pe el şi când v-aţi relaxat ultima oară cu sapa?

Sebastian Lăzăroiu: Niciunul din bunurile pe care le am nu sunt dobândite în mandatul pe care l-am avut, de consilier prezidenţial. Singurul a fost apartamentul în care locuiesc, 80 de metri pătraţi, două camere, modest, deci nu e nimic spectaculos şi pe care l-am cumpărat vânzând acest apartament şi făcând unele împrumuturi de la nişte prieteni. În rest, toate au fost cumpărate înainte să ajung la Cotroceni. Am avut un salariu mic (la Administraţia Prezidenţială - n.r.) faţă de cât câştigam la CURS. Recunosc că în acest mandat am intrat şi în economiile mele. Nu eram sărac. Nu eram nici bogat, dar nici sărac. Veneam din sectorul privat, unde câştigam bani şi am putut să fac unele economii şi să dobândesc unele bunuri. Mi-am asumat asta, nu m-am dus la Cotroceni şi nici aici (la Ministerul Muncii - n.r.) să fac bani.

De dat cu sapa ... să ştiţi că nu am fost crescut în puf. Am crescut la oraş, dar părinţii mei ne-au obişnuit de mici cu munca. Am lucrat şi la munca câmpului am făcut şi practici agricole ... Nu spun că îmi plăcea şi nici că mă relaxează. Acum mă relaxez în special când merg la înot, singura activitate urbană pe care pot să o fac. Probabil că, dacă aş avea de ales între înot şi dat cu sapa, probabil că tot înotul aş alege. Pe terenul de la Limanu nu cultiv nimic. E un teren pe care l-am luat cum lua toată lumea. A fost, practic, o investiţie, pentru că la vremea respectivă era un euro pe metru pătrat şi mi s-a părut foarte puţin. Un prieten mi-a semnalat, l-am cumpărat. Vă spun sincer că nu ştiu unde este terenul respectiv, nu am fost curios să văd unde e, e undeva spre graniţa cu Bulgaria, din câte am înţeles, dar nu am fost să-l văd. Dacă s-a construit cumva, fără ştirea mea, o să am o mare surpriză. Probabil că la un moment dat, când o să am nevoie de bani, va trebui să-l vând. Nu am planificat nici să cultiv ceva, nici să construiesc ceva pe el.