INTERVIU Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, înainte de alegerile parlamentare: ”I-aş pune pe toţi miniştrii să facă drumul Cluj – Oradea, să vadă dacă e nevoie sau nu de Autostradă”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX, că un guvern tehnocrat "distruge democraţia parlamentară, distruge statul de drept, pentru că nu răspunde în faţa nimănui, mai ales în România, unde se poate guverna prin ordonanţe de urgenţă".

Urmărește
980 afișări
Imaginea articolului INTERVIU Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, înainte de alegerile parlamentare: ”I-aş pune pe toţi miniştrii să facă drumul Cluj – Oradea, să vadă dacă e nevoie sau nu de Autostradă”

EXCLUSIV Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, critică guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloş

Prezentăm textul integral al interviului acordat agenţiei MEDIAFAX de către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Reporter: D-le Kelemen Hunor, UDMR intră în campania electorală pentru alegerile parlamentare ca unică voce a comunităţii maghiare, în condiţiile în care PCM a primit locuri pe listele de candidaţi ale Uniunii, iar PPMT nu a depus deloc candidaturi la scrutinul din 11 decembrie. Cât de mult avantajează UDMR această situaţie? A devenit, astfel, mai uşoară campania? Speraţi să obţineţi un număr mai mare voturi şi, implicit, să câştigaţi un număr mai mare de mandate în Parlament?

Kelemen Hunor: Vom vedea pe 11 decembrie câte voturi şi câte mandate am obţinut. Aşa cum nici în 2008, nici în 2012 nu ne-au încurcat foarte tare aceste prezenţe în campania electorală, nici în 2016 nu ar fi fost o chestiune crucială. Cei de la PPMT au spus de la început că nu vor candida şi vor susţine independenţi, dar oricum, dacă ar fi candidat, ar fi însemnat o altă campanie, o altă abordare, mai nuanţată, şi, ceea ce nu am dorit niciodată, o divizare a comunităţii maghiare când e vorba de alegerile parlamentare. La locale nu prea fac mare caz de această competiţie, fiindcă nu văd o problemă arzătoare. Dar, la parlamentare, noi susţinem o reprezentare unitară şi de aceea am propus o colaborare cu PCM şi PPMT. Dar PPMT nu a acceptat, ci doar PCM. Dacă PPMT ar fi acceptat, sunt convins că ar fi avut cel puţin un loc eligibil pe listele noastre. Ei nu au dorit, asta e viaţa. Câte voturi vom obţine şi cum va arăta grupul nostru parlamentar nu vreau să intru în speculaţii, vrem doar să asigurăm o reprezentare proporţională. Din păcate, nu putem creşte peste procentele care pot fi obţinute pe baza raportului comunităţii maghiare în interiorul societăţii din România.

Reporter: Aţi înnoit echipa de candidaţi, cu tineri şi femei. Cum au primit unii parlamentari ai UDMR, încă în funcţie, faptul că nu mai figurează pe liste pentru un nou mandat? Nu aţi avut nemulţumiţi în teritoriu din această cauză?

Kelemen Hunor: Au fost nemulţumiri, nu pot să spun că unii nu au aşteptat să fie rugaţi să candideze şi nu au fost rugaţi, dar cred că am gestionat bine şi corect această schimbare, această înnoire, fără foarte multe conflicte sau tensiuni. De fiecare dată când se face o schimbare, sunt oameni care rămân nemulţumiţi. Noi am încercat să asigurăm echilibrul în grupurile parlamentare pentru că, din a doua zi a Parlamentului, trebuie să munceşti, să intri în acţiune, nu ai timp de ucenicie şi am încercat să menţinem un echilibru, să avem şi oameni care au o oarecare experienţă parlamentară, dar şi oameni care vin din societatea civilă, din comuntăţile locale sau din zona academică. Sunt multe zone de unde am încercat să aducem oameni pe listele noastre, important este să avem o echipă sudată şi oameni competenţi, care servesc binele comun.

Reporter: UDMR are, în programul electoral, o serie de proiecte specifice, care se adresează, firesc, comunităţii maghiare, de unde vin voturile pentru candidaţii Uniunii. Dar aveţi şi puncte care privesc România, în general? Care ar fi acestea?

Kelemen Hunor: Nu e prima oară când avem răspunsuri la toate problemele economice şi sociale din România, pentru că, vrând-nevrând, majoritatea problemelor sunt identice şi pentru români şi pentru maghiari. La comunitatea noastră mai apar şi probleme specifice, care necesită o altă abordare şi există un program coerent. Dar în ceea ce priveşte celelalte aspecte, nici autostrăzile nu sunt doar pentru maghiari sau doar pentru români, toţi circulă pe autostradă, dacă există, dacă nu există, încercăm să atragem atenţia Guvernului despre situaţia autostrăzilor. Eu i-aş pune pe toţi miniştri Transporturilor, din 1990 până în 2016, măcar săptămânal să facă drumul Cluj – Oradea, prin Huedin dus – întors, după-amiaza, să vadă dacă e nevoie sau nu de Autostrada Transilvania. Dacă vorbim de învăţământ de calitate, şcoli profesionale, problemele sociale, de salariul minim, care ar trebui să crească, dacă vorbim de sănătate, sunt pentru noi toţi, nu există nicio diferenţă. De aceea vorbim noi de infrastructură, de problemele economice, cum am putea ajuta fermierii, tinerii să pornească o afacere nouă şi cum am putea crea locuri de muncă. De asemenea, când vorbim de sprijinul pentru familiile cu mai mulţi copii, acesta este valabil şi pentru români şi pentru maghiari, nu se face nicio diferenţă. Cred că programul nostru electoral răspunde aşteptărilor societăţii la modul general. Şi când vorbim de descentralizarea fiscală, care am văzut că i-a enervat pe mulţi, vorbim de descentralizare fiscală pentru toate comunităţile, nu numai pentru maghiari, fiindcă la Cluj, la Arad sau Timişoara, maghiarii sunt în minoritate. Noi auzim această abordare de la români de mult timp, oamenii de afaceri români au aceste nemulţumiri şi probleme de ani de zile. Noi ne-am asumat şi am spus poate răspicat, poate uşor provocator, ceea ce spunea, la fel, acum câţiva ani actualul europarlamentar PNL, Daniel Buda, doar că el nu a fost auzit sau reacţiile au fost mai modeste. Noi nu spunem altceva decât ceea ce spunea Daniel Buda din Cluj şi anume descentralizare fiscală, dacă lăsaţi mai mulţi bani la autorităţile locale, se vor dezvolta mai multe afaceri, se vor dezvolta oportunităţi prin care creşterea economică se va vedea şi poţi trimite mai mulţi bani la buget. Noi nu spunem că nu trebuie să aibă loc o redistribuire către judeţele mai sărace, dar nu pot să nu mă întreb de ce toate firmele mari, care au o cifră de afaceri peste o anumită sumă, să fie înregistrate în Bucureşti? Băncile, firmele din IT, din industrie, de la Cluj, de la Sălaj, de la Oradea, de la Sebeş sau Sibiu, de ce sunt obligate să cotizeze în Capitală? E o întrebare de bun simţ şi nu ar trebui să se enerveze nici politicienii şi nici jurnaliştii. Ar trebui să dea un răspuns.

Reporter: Aceasta ar fi explicaţia pentru amplasarea, de către UDMR, a panourilor cu mesajul ”Salvăm Clujul, (sau Oradea) de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, considerat a fi unul controversat, secregaţionist şi care a şi fost criticat? De ce a fost nevoie de un astfel de mesaj? Credeţi că vă aduce mai multe voturi?

Kelemen Hunor: Nu ştiu dacă acest mesaj ne va aduce voturi, până la urmă vom vedea la alegeri. Eu sunt un om politic care nu face totul pentru voturi, dacă pot să aduc în dezbatere un subiect important, îl aduc, dacă îmi aduce sau nu voturi e mai puţin important. Importantă este dezbaterea creată şi găsirea unor răspunsuri corecte, iar acestea să vină în întâmpinarea aşteptării oamenilor şi în interesul comunităţilor locale. Scopul acesta a fost, să dezbatem un subiect extrem de important şi să încercăm să corectăm ceea ce nu este corect astăzi. Am dat destule competenţe autorităţilor locale, încă nu am dat destule, s-au făcut paşi spre descentralizare, dar nu am dat resurse financiare. Cei care produc stau la coadă şi în funcţie de cum s-au trezit domnii din minister, de ce au mâncat, aceştia aprobă sau nu aprobă. Eu cred că o astfel de discuţie este binevenită, indiferent dacă aduce sau nu voturi. Şi este un mesaj pentru toată societatea, nu unul pentru maghiari.

Reporter: Precampania a fost marcată de naţionalism ca principala temă la destule partide. Cum vedeţi reapariţia acestui tip de discurs, va conta în calculele UDMR după alegeri?

Kelemen Hunor: Tot timpul au fost încercări şi au fost perioade când aceste încercări au fost onorate cu multe voturi, când era PRM pe val. În ultima perioadă nu mi se pare că aceste tendinţe merg, din punct de vedere politic, spre o construcţie politică foarte solidă, ci se distribuie în toate partidele. Şi în PSD şi în PNL sunt oameni care au fost în PRM, în UNPR, în diferite partide naţionaliste sau au fost de la început în aceste partide mari. Se pot regăsi în ambele zone din când în când scăpări, chiar verbal violente. Dacă nu se depăşeşte o anumită limită, eu cred că se poate contra-argumenta, se poate explica de ce nu au dreptate şi eu nu cred că în România, din nicio parte, nici a românilor, nici a maghiarilor, un discurs extremist va aduce voturi. Nu cred aşa ceva.

Reporter: Tot în această perioadă de precampanie, au fost şi voci ale unor lideri politici, Liviu Dragnea de la PSD, de exemplu, care respingeau, din start, orice alianţă guvernamentală cu UDMR. Cum răspundeţi unei asemenea afirmaţii? Ce semnale aţi primit de la PNL, liberalii ar fi dispuşi la o alianţă cu UDMR după alegeri?

Kelemen Hunor: Despre alianţe post-electorale, coaliţii şi alte construcţii nu vreau să vorbesc, pentru că nu am avut discuţii nici cu unii, nici cu alţii, şi nu cred că este acum momentul unor astfel de discuţii. Nu ne ajută nici pe noi, nici pe PNL, nici pe PSD. Dorinţele lui Dragnea rămân ale lui, dorinţele electoratului rămân ale electoratului, dorinţele mele sunt ale mele. Am văzut că i-am stricat duminică seara feng-shui-ul lui Dragnea, dar toamna e lungă şi are, probabil, capacitatea de a restabili echilibrul stricat de mine printr-un discurs politic. Nu ne afectează, nu ne deranjează, nu ne enervează, nu ne calmează, de fapt ne lasă rece ce spune Dragnea în această campanie electorală. După 11 decembrie, eu sper că vom putea contribui la tot ce înseamnă reforma statului român şi tot ce înseamnă reaşezarea pe un făgaş normal a acelor lucruri care nu merg bine astăzi, şi vorbesc de Guvern, de Parlament, de politică. Cu sau fără Dragnea, nu are importanţă mare, deci şi cu el şi fără el…Pe noi nu persoana lui Dragnea ne interesează.

Reporter: În perioada post-decembristă, UDMR a avut momente, şi nu puţine, în care s-a aflat fie la guvernare, fie a sprijinit în Parlament un guvern. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca Uniunea să intre la guvernare alături de un alt partid după 11 decembrie? Aveţi vreo preferinţă să faceţi o majoritate cu social-democraţii sau cu liberalii? Sau nu are importanţă?

Kelemen Hunor: După ce vom cunoaşte rezultatul alegerilor vom putea spune cam ce ne aşteaptă. Discuţiile despre o eventuală coaliţie, tot după 12 decembrie trebuie purtate, inclusiv criteriile, condiţiile, programele politice. Totul depinde de programul politic, nu de cine cât de mare are mustaţa sau de unde vine. Depinde extrem de mult de programul politic, de credibilitatea echipei, în rest, discutăm după alegeri.

Reporter: Cum aţi caracteriza guvernarea tehnocrată din ultimul an? Dumneavoastră ce credeţi, România are nevoie de un guvern tehnocrat, format din specialişti, sau de unul politic, cu miniştri numiţi politic? V-a convins Platforma 100 a premierului Cioloş, vă vedeţi susţinându-l? Aţi susţine vreunul dintre actualii miniştri în viitorul guvern, v-a convins vreunul că face treabă mai bună decât un politician?

Kelemen Hunor: România are nevoie de un guvern politic, un guvern tehnocrat a fost o invenţie într-o situaţie extrem de tensionată, dar, pe termen lung, o democraţie parlamentară, un stat de drept nu pot funcţiona cu un guvern tehnocrat. Trebuie să acceptăm acest lucru. Uitaţi-vă la ţările care au o democraţie parlamentară veche, au o tradiţie de 200 de ani, nici nu se pune problema unui guvern tehnocrat, pentru că un astfel de guvern pe termen lung distruge democraţia parlamentară, distruge statul de drept, pentru că nu răspunde în faţa nimănui. Şi, mai ales în România, unde poţi guverna cu ordonanţe de urgenţă, cât vrei, nimeni nu te împiedică să dai săptămânal OUG şi Parlamentul rămâne în paranteză. Această experienţă de un an mi-a întărit convingerea că nu trebuie să ne bazăm pe un guvern tehnocrat. Ce înseamnă un guvern tehnocrat? Şi oamenii politici pot fi specialişti într-un anumit domeniu şi un aşa –zis tehnocrat poate avea un rezultat catastrofal şi putem enumera pe acei miniştri pe care premierul Dacian Cioloş i-a schimbat într-un an. Nu vorbesc de cei care sunt, încă, în funcţie. Din acest punct de vedere un guvern tehnocrat nu este o garanţie la nimic şi pentru nimeni. E nevoie de un guvern politic, asumat politic şi susţinut politic, în toate proiectele, şi tras la răspundere, tot politic, dacă lucrurile nu merg bine. Altfel, eu spun că nici nu mai trebuie să organizăm alegeri, să ne prefacem că suntem un stat de drept şi avem o democraţie parlamentară. Despre Platfoma 100 a lui Dacian Cioloş pot spune că sunt chestiuni de bun simţ, chestiuni care, pentru orice om democrat, înseamnă acelaşi lucru, dar, în acelaşi timp, sunt nişte lucruri despre care eu personal am vorbit. Acum doi ani, la prezidenţiale, am spus că în anumite domenii e nevoie de un acord, un pact naţional, între toate forţele politice, pentru că dacă nu vom avea o astfel de înţelegere, atunci nici în educaţie, nici în sănătate, nici în infrastructură sau agricultură nu reuşim să mergem într-o anumită direcţie. Că vine o echipă şi schimbă direcţia, vine alta, aduce altă strategie. De aceea, în aceste domenii, lucrurile merg extrem de prost. Nu vreau să spun, în ceea ce priveşte infrastructura, că, în 100 de ani, România nu a fost în stare, nici cu rege, nici fără rege, nici cu comunişti, nici fără comunişti, să lege cele trei provincii cu autostrăzi. Nu spun că acum 100 de ani trenurile mergeau punctual, dar nu făceau mai mult de la Oradea la Braşov decât fac acum. Din acest punct de vedere se poate discuta ce am făcut noi, ca stat, pentru cetăţeni în 100 de ani, dar ce am făcut în 27 de ani? Putem intra în Cartea Recordurilor că am reuşit să facem în această perioadă 50 de km de autostradă în Transilvania…Nu mai vorbim de infrastructura feroviară care este varză, cred că în UE nu există o ţară cu o infrastructură feroviară mai proastă decât România. Legat de agricultură, noi vorbim de ani de zile de sistemul de irigaţii, dar nu s-a făcut nimic. Despre învăţământ şi sănătate nu are rost să mai amintesc. Din acest punct de vedere, Platforma 100 a lui Cioloş conţine nişte principii şi creionează nişte chestiuni de bun simţ, dar de la platforma scrisă pe hârtie până la practică, este o cale este extrem de lungă. Nu ştiu dacă este o modalitate foarte potrivită să spui că vrei să fii prim-ministru, dar nu te prezinţi în faţa alegătorilor. Se poate şi acest lucru, dar de preferat este să mergi în faţa oamenilor şi să spui <<acesta sunt eu, asta este propunerea mea, dacă consideraţi că sunt bun, votaţi-mă>>. Se poate şi cum fac PNL şi premierul Cioloş, vom vedea ce părere au oamenii după 11 decembrie despre o astfel de abordare. Într-o democraţie parlamentară nu poţi să nu ţii cont, dacă tot organizezi alegeri, de opţiunea oamenilor. În ceea ce priveşte actualii miniştri, trebuie să îi critic pe toţi, multe lucruri bune nu aş putea spune despre ei.

Reporter: Susţineţi punctul de vedere al preşedintelui Iohannis că viitorul premier nu ar trebui să aibă condamnări penale sau să fie cercetat chiar dacă este susţinut de o majoritate parlamentară?

Kelemen Hunor: Este o chestiune de bun simţ, cînd e vorba de condamnare, când e vorba de cercetare, lucrurile sunt mai complicate. O cercetare nu înseamnă vinovăţie. Când există o hotărâre definitivă, irevocabilă, lucrurile stau altfel, dar astăzi, în România, oricine poate fi cercetat. Din acest punct de vedere nu există un om care să nu poată fi cercetat mâine, asta nu înseamnă că este şi vinovat. Alegerile se fac pentru Parlament, nu pentru premier, nimeni nu candidează pentru funcţia de premier. Dacă se spune că ar fi propunerea de premier, nu înseamnă că acea persoană candidează pentru funcţia de premier. Votul oamenilor se dă pentru partide, pentru parlamentari. Dacă ar fi alegeri ca în SUA sau Franţa, unde se construieşte guvernul în jurul preşedintelui, atunci ar fi altceva, dar în România lucrurile stau diferit şi, de aceea, unii nu spun cine ar fi propunerea de premier, alţii încearcă să găsească o locomotivă printr-un nume. Din punct de vedere al legislaţiei şi cum vor vota oamenii, nu pot fi legate aceste aspecte.

Reporter: În contextul noului dosar instrumentat legat de Liceul Romano Catolic Târgu Mureş, spuneaţi că ”vom lupta şi vom fi solidari cu toţi maghiarii care muncesc pentru interesele comunităţii şi ne vom alătura fiecărui maghiar care este supus unor asemenea încercări şi se află în asemenea situaţii”. Cum poate UDMR apăra fiecare maghiar care este cercetat de instituţiile statului?

Kelemen Hunor: Solidaritatea se poate arăta sub această formă, am văzut cum au reacţionat părinţii, societatea din Târgu Mureş. Se poate discuta dacă, la înfiinţarea liceului, care a funcţionat până în anul 1949, a fost furat de comunişti, a fost naţionalizat şi închisă şcoala de comunişti. Deci nu este o invenţie nouă, este vorba despre redeschiderea unei şcoli furate de comunişti. Nimeni nu pune problema dacă actul de naţionalizare a fost legal sau nu, dacă printr-o singură semnătură puteai naţionaliza totul şi să închizi mii de oameni în închisoare, nimeni nu pune problema dacă era în regulă. Se poate discuta dacă furtul trebuie acceptat după 50 – 70 de ani sau nu trebuie acceptat şi dacă, prin înfiinţarea liceului, cineva a furat ceva sau nu. Dacă şeful ISJ Mureş, Ştefan Someşan, şi directorul Liceului Romano-Catolic, Tamasi Zsolt, au furat de la cineva ceva, dacă au luat bunurile cuiva, dacă au luat banii publici şi i-au dus în altă parte. Dar o astfel de acuzaţie nu există. Că a fost o greşeală administrativă, poate, dar ce legătură are cu corupţia? În România, problema cea mai acută este că aceste legi de cauciuc pot fi trase până unde vrei tu şi, dacă nu acoperă pe cineva şi trebuie să acopere, mai tragi un pic şi se poate. Era o perioadă când clasa politică din România a luat decizii politice, inclusiv pentru comunitatea maghiară, inclusiv pentru bisericile şi comunităţile religioase. Nu toate legile au fost respectate, nu toate sunt aplicate, inclusiv cele despre retrocedări. Unii contestă şi retrocedările, dar de la cine a confiscat statul român acele clădiri? De la Biserica Romano-Catolică. A pune în 2016 în discuţie acest lucru, înseamnă că vrei să spui că furtul comuniştilor a fost unul drept şi că trebuie păstrat tot ce s-a furat. Tot clasa politică a luat decizia, foarte importantă pentru biserici, că pot înfiinţa şcoli confesionale. Cei de la Târgu Mureş nu au făcut altceva decât să meargă pe ceea ce scrie în Constituţie. Dacă pe procedura administrativă s-a greşit, trebuie văzut ce greşeală a fost, dacă trebuie o sancţiune, o schimbare, o completare, până când ajunge la ARACIP şi până se acreditează, durează pentru orice şcoală nou înfiinţată sau reînfiinţată. Dar să pui sub control judiciar pe directorul şcolii, să arestezi la domiciliu pe şeful ISJ pentru o greşeală administrativă e prea mult, în condiţiile în care sunt convins că nu s-a furat de la cineva ceva şi nu s-a făcut nimic ilegal.

Reporter: Pe ce poziţie vă situaţi în disputa PSD-Guvern pe tema majorărilor salariale care se află pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor?

Kelemen Hunor: Eu, tot timpul, am fost pentru creşteri salariale în limitele capacităţii bugetare, în limitele creşterii economice şi nu mai mult, pentru că dacă structura unui buget se schimbă radical şi dacă deficitul bugetar creşte din cauza unor creşteri salariale fără să aibă, în spate, o creştere economică, înseamnă că, pe termen lung, noi vom împinge societatea şi bugetul de stat într-o scară fără ieşire. Iarăşi trebuie să reechilibrăm. În acest moment nu am analizele necesare să ştiu dacă în toate domeniile creşterile salariale pot fi acoperite prin creştere economică, printr-o creştere a deficitului bugetar sau printr-o restructurare a bugetului în detrimentul investiţiilor. Din acest punct de vedere, anumite aspecte pot fi susţinute de către noi, dar sunt multe aspecte care nu pot fi susţinute, indiferent cât de demagogi şi populişti încercăm să fim în campania electorală, înainte de alegeri. Acest lucru nu înseamnă că nu dorim, chiar noi propunem o creştere a salariului minim de la 1.250 de lei la 2.000 de lei, dar în patru ani, nu în campania electorală, nu într-un singur an, nu cu câteva luni înainte de a vota bugetul anului 2017. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui lăsată decizia, indiferent cât de mult doreşte PSD să arate oamenilor că este pe partea lor, după alegerile parlamentare".

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici