VIDEO Premierul Grindeanu, la Mediafax Live: Dacă nu facem ceva, devenim insulă în infrastructura europeană/ Odată cu Brexitul, devenim a 6-a ţară ca populaţie

Cele mai importante DECLARAŢII ale premierului Grindeanu din timpul interviului:

• Vă mulţumesc pentru invitaţie, sunteţi printre primii care mi-aţi adresat o invitaţie. Am experienţă, iată a celor 3 luni de guvernare, pot să spun că răbdarea face parte din asset-urile, calităţile sau nu pe care trebuie să le aibă şi un om politic.
• Nu de strategie am dus noi lipsa în aceşti ani, probabil că am fost foarte buni în a face strategii, în mod sigur am fost slabi la a le pune în practică, Au fost câteva exemple în aceşti ani în care proiecte comune au fost îmbrăţişate de toată lumea, cum ar fi aderearea la NATO sau UE. Cred că lipsa noastră în aceşti ani a fost pe marile proiecte ale ţării implementate, executate, fie că vorbi de infrastructură, educaţie sau sănătate, v-am dat trei domenii că să răspund complet la întrebarea dvs pe care noi le considerăm prioritare şi pe care noi le-am, aduce în ritmul în primul rând, ritmul normal de dezvoltare şi în viteză potrivită astfel încât să nu pierdem legătură cu nucleul dur al UE, să fim acolo şi să reducem aceste decalaje pe care le avem.
• Sunt trei domenii prioritare. Dacă ne-am uita la o hartă a Europei, din punct de vedere al reţelelor de autostrăzi, vedem că România este izolată şi dacă nu ne mişcăm cu viteza potrivită o să devenim tot mai izolaţi.

Grindeanu, despre autostrăzi şi infrasctructură

• De aceea, va enunţam cele 3 domenii şi am început cu infrastructura pentru că e importantă până la urmă această zona nu doar din punctul de vedere al dezvoltării şi al conectării cu reţelele europene ci şi din punct de vedere economic. În momentul în care infrasturura e dezvoltată şi există, ea aduce investitori care aduc locuri de muncă, impozite, taxe, care se plătesc şi duc în cele din urmă la creştere economică.
• Trebuie sa ne uitam in zonele care au in acest moment infrastructura. Zona de vest a adus investitori. Noi de multe ori n-am stat foarte bine cu strategiile, dar n-am stiut sa le administram.
• Avem un masterplan care e agreat cu CE, am avut bani europeni si in vechiul exerciţiu bugetar, n-am stiut sa-i folosim. (...)

Indira Crasnea: Cum sunteţi pregătit că prim ministru şi echipa să rezolvaţi eficient aceste nevoi? Trei sferturi din buget merg la salarii şi pensii şi mai puţin la investiţii.

• Investiţii pe acest an sunt cu 10 miliarde mai mari decât ceea s-a prevăzut anul trecut. În perioada imediat următoare o să venim cu acel cadru legal legat de proiectele strategice astfel că termenul de execuţie să fie cât mai scurte.
• O birocraţie incredibilă care ne duce la neexcutare. Acest cadru legat de proiecte strategice pentru infrastuctura, energie şi pentru apărare, extrem de necesar, îl vom face în perioada imediat următoare, se lucrează la el.
• În următoarele 2 luni foarte multe din aceste lucrări vor fi scoase la licitaţie astfel încât să parcurgem rapid, transparent toate aceste etape. E unul din motoarele legate de investiţii.
• Un alt motor important e cel al fondurilor europene. Ne-am propus peste 5 miliarde pe anul acesta incluzând fondurile de pe agricultură. Pe agricultură, ceea ce aveau că termene pe luna martie, 97% din plăti au fost făcute, 3% nu din cauza de completări greşite a formularelor, în perioada următoare se va corectă şi acel 3%.
• Fondurile europene sunt un alt motor, de care mă ocup la fel pe parte de infrastructură şi urmăresc progresele cei pe care le fac, care răspund în mod direct de acest domeniu.

Indira Crasnea: Cum arată un scenariu pesimist?

• Nu m-am ghidat niciodată după politica drobului de sare, dar pot să va spun că datele pe care le am la finalul primului trimestru sunt încurajatoare. Nu vreau să ies înaintea datelor... Nu sunt oficiale. Există pe partea de venituri această teamă exprimată de mai mulţi, o creştere semnificativă faţă de ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Sigur că e un buget ambiţios faţă de ce s-a întâmplat anul trecut.
• Vă spuneam că 10 miliarde sunt în plus pe ceea ce înseamnă investiţii, dar sunt creşteri semnifive pe agricultură, transporturi, sănătate. Sunt lucruri unde au fost alocaţi banii pentru că le considerăm prioritare pt noi. Sunt optimist la ce ştiu în momentul ăsta şi mai mult decât atât. Ştiţi că agenda mea e publică, sunt şi foarte atent să nu se debalanseze lucrurile, să nu scape de sub control, avem aceste ţinte. La fel cum am înţeles să alocăm 2% din PIB pentru apărare. N-a fost simplu deloc. Suntem primul guvern care a făcut acest lucru. Efortul a fost considerabil, să alocăm 2% din PIB pentru apărare.

Indira Crasnea: Aţi fost preşedinte al CJ Timiş într-o zona unde PSD nu era forţă politică, nici măcar a 2-a. V-aţi simţit acele calităţi de primar, preşedinte CJ, discriminat când era vorba de alocările de bani de la centru? 

• Discriminat, nedreptăţit e mult supus. Supărat e mai potrivit. În toţi aceşti ani sigur că am fost de multe ori supărat poate, venind dintr-o zona în care până anul trecut stânga nu era principala forţă politică. Anul trecut a schimbat regulă. Prima dată după revoluţie stânga a câştigat, fie că vorbim de alegeri locale, fie de alegeri parlamentare. Putem discuta de motive pentru că le cunosc foarte bine ca preşedinte PSD Timiş. Sigur că în toţi aceşti ani nu doar în Timiş, există anumite zone din ţară noastră care pe bună dreptate sau nu se consideră nedreptăţite în alocările care sunt date din Bucureşti, de la centru. De foarte multe ori, politicienii locali au folosit această tactică de a da vine pe Bucureşti pentru nerealizările pe care le au acolo pentru a-şi justifică anumite nesatisfatctii sau lucruri pe care le-au promis cetăţenilor şi n-au putut să le dezvolte. 
• Această justificare pe care o au unii dintre ei. „E de vină Bucureştiul”, e foarte la îndemână. Va spun că dacă ar hotăra doar cei din Bucureşti şi nu ar există reglementări, n-ar mai da niciunde pe proiecte şi ar ţine tot ce ar face doar în Bucureşti. Nu e valabil acest mod de a gândi. Lipsa acestor proiecte majore care să transceandă ciclul electoral... Va pot da câteva exemple: Timişoara nu are o sala polivalentă, un stadion. Aceste proiecte au fost tot timpul arătate iubitului electorat după care nu s-a mai întâmplat efectiv nimic.

Despre relaţia cu NATO şi UE

• Noi suntem parteneri strategici şi serioşi în momentul în care respectăm lucrurile pe care ne-am angajat, fie că vorbim de 2% de apărare, de deficit, 3%. Noi suntem ţară membră a UE dar avem un parteneriat strategic cu SUA. Ambele componente sunt importante pentru ţară noastră indiferent de guvernare, de cine e la putere şi nu se exclud. Suntem ţară membră a UE, NATO, sunt lucruri care sunt complementare şi asta e extrem de bine pentru noi. Pe direcţiile astea trebuie să mergem şi să ne întărim rolul. De dimineaţă, am avut o întâlnire cu ambasadorul Poloniei. Odată cu Brexitul, devenim a 6-a ţară că şi populaţiei. Şi noi şi Polonia suntem ţări importante din estul Europei, din al 2-lea val de ţări membre ale UE. Nu doar că populaţie trebuie să fim importanţi că membri a UE şi NATO, ci şi din punct de vedere militar şi economic.

Indira Crasnea: Dvs aveţi siguranţa că aceste sume pentru armata vor fi investite pe nevoi reale pentru apărare?

• O întrebare foarte foarte bună.Eu am cerut ministerului Apărarii următorul lucru: ca această suma mare de bani pe care noi am înţeles să o dăm în domeniul apărării să fie cheltuită conform strategiei naţionale de apărare, care e parte componentă a strategiei comune NATO. 
• Suntem ţară membră NATO. Este foarte bine. Trebuie să gândim din această perspectivă. Din alt punct de vedere, am cerut ca mare parte din suma respectivă, atât cât e posibil, să fie cheltuită în Romania de industria naţională de apărare. Mă interesează ca mare parte din această sumă să fie cheltuită în industria naţională de apărare, pentru că asta înseamnă o revitalizare, locuri de muncă, creştere economică. I-am spus şi Ministrului Apărării. 
• Am luat o decizia în urmă cu două săptămâni în guvern de a abrogă acel HG legat de corvete nu pentru că nu ar trebui şi pentru că nu s-au respectat paşii legali. Trebuia să existe o aprobare a Parlamentului. Orice investiţie din acest domeniu peste 100 milioane de euro trebuia să aibă aprobarea Parlamentului. N-au avut. Vreau să se întample aceste înzestrari în concordanţă cu cele două direcţii pe care vi le-am spus

Despre una din cărţile trecute în CV-ul premierului

• Am văzut că e o întreagă discuţie despre o carte pe care am scris-o cu tatăl meu, care e profesor de matematică. Rolul principal l-a avut tatăl meu, care a făcut foarte multă matematică cu mine. Lucrul asta mi-a folosit chiar dacă după asta am mers pe IT. Mi-a folosit şi în facultate peca în acei ani la Universitatea de Vest s-a făcut foarte multă matematică. Apropo de această dezbatere am văzut că se tot scrie în anumite ziare, eram prezentat la un moment o anumită poză, că nu există. E în regulă. N-am făcut o carieră universitară. ţine de ceea ce m-a învăţat tatăl meu, am avut parte de profesori foarte buni şi în liceu şi facultate, am fost prezent an de an la olimpiadele naţionale de matematică. În spate, recenzia, câteva cuvinte au fost spuse de un profesor pe care l-am avut şi la universitate, dl profesor Ivan, unul din profesorii de top al Universităţii de Vest Timişoara.

Momentul de sinceritate:

- Ce vă defineşte ca persoană?

- Cred ca sinceritatea.

- Ce nu toleraţi?

- Opusul, minciuna.

- La ce sunteţi sensibil pozitiv?

- Sunt foarte sensibil când văd nedreptate care e dată de diverse acţiuni, dar nedreptatea mă sensibilizează şi totodată mă mobilizează şi enervează, acea nedreptate care e strigătoare la cer şi care ne irită pe fiecare dintre noi.

- Unde vă vedeţi peste un an?

- Poziţia mea peste un an e dată de performanţă şi eu îmi înţeleg foarte bine rolul. Am vorbit de matematică. În matematică, lucrurile sunt clare. În politică, lucrurile au fost mai mult gri decât alb sau negru. Ne-am propus nişte lucruri pe care vreau să le îndeplinim. Fac ce pot şi eu şi echipa. Sunt lucruri ambiţioase. Dacă lucrurile merg bine şi ne închidem aşa cum îmi doresc şi îşi doreşte toată lumea. Dacă lucrurile merg bine, normal că îmi doresc să rămân în aceeaşi postură.

-------------------

Cele mai arzătoare teme ale momentului, care sunt soluţiile pentru problemele sociale şi economice cu care se confruntă românii zi de zi, când vom avea infrastructură şi un nivel de trai comparativ cu cel al europenilor, au fost teme de discuţie abordate de jurnalista Indira Crasnea cu premierul Grindeanu, în platoul Mediafax.

Citeşte şi: Proiect de lege: 3% din veniturile obţinute din vânzarea masei lemnoase, pentru repararea drumurilor comunale

Citeşte şi: Clotilde Armand: „Sigur că m-am gândit să candidez la preşedinţia USR". De ce se teme Nicuşor Dan de Dacian Cioloş