Video INTERVIU - Tăriceanu: Nu împărtăşesc atitudinile lui Antonescu; alianţa cu PC nu e construcţie politică

"Nu împărtăşesc unele din atitudinile lui Crin Antonescu. Cred că mai multă democraţie într-un partid niciodată nu strică; mai puţină - nu face decât să tensioneze relaţiile şi, sigur că, aici fiecare face ce crede", afirmă Tăriceanu.

Liderul deputaţilor PNL spune, referindu-se la alianţa cu PC, că sunt anumite lucruri care nu au fost suficient gândite, el precizând că este afectat personal de lipsa termenului "liberal" din denumirea ACD. "Cred că sunt foarte mulţi colegi de-ai mei, cum sunt şi eu, de altfel, nemulţumiţi de faptul că după 20 de ani în care am încercat să ţinem flacăra liberalismului vie, acum, în această construcţie politică - dacă vreţi să o numim aşa, cu toate că mi se pare prea pretenţios numită o construcţie politică alianţa dintre PNL şi conservatori - dispare denumirea de liberal", afirmă Tăriceanu.

În ceea ce priveşte eventuala alianţă cu PSD, Călin Popescu Tăriceanu declară că nu are niciun motiv să nu le acorde încredere lui Victor Ponta, Ion Iliescu sau Adrian Năstase, despre care consideră că "sunt animaţi de profunde convingeri democratice" şi cu care se poate ajunge la o înţelegere politică necesară pentru România.

Tăriceanu îşi exprimă convingerea că nu este nimic grav ca două partide cu ideologii diferite cum sunt PNL şi PSD să poată ajunge la o înţelegere pe baza unei platforme politice comune care să vizeze revenirea la o democraţie deplină, la instituţii puternice, la redarea rolului şi credibilităţii Parlamentului şi la măsurile economice de redresare a României. Fostul premier spune însă că PNL trebuie să-i dea electoratului său garanţia că valorile liberale nu se vor dilua într-o alianţă cu PSD şi apreciază că principiul paritar este o astfel de garanţie.

El nu exclude ca viitoarea alianţă ACD-PSD să iniţieze suspendarea din funcţie a şefului statului.

Pe de altă parte, Tăriceanu anunţă că, la începutul sesiunii parlamentare, va depune un proiect ca să întărească rolul Parlamentului în ceea ce priveşte controlul Executivului, el afirmând: "Controlul Executivului n-are ce să caute la Cotroceni, este o aberaţie care nu se întâmplă decât în România".

Fostul premier precizează că îşi doreşte un nou mandat de parlamentar.

Totodată, Călin Popescu Tăriceanu vorbeşte despre pasiunea sa pentru sportul automobilistic, precizând că intenţionează să participe şi în acest an la campionatul naţional de viteză pe traseu montan.

Prezentăm integral interviul cu liderul deputaţilor PNL, Călin Popescu Tăriceanu:

Reporter: Buna ziua domnule Tăriceanu, sunteţi în opoziţie. Vrem să ştim ce aţi făcut în ultimii doi ani.

Călin Popescu Tăriceanu: Păi, ultimii doi ani au trecut relativ greu, au trecut greu pentru că văd dificultăţile pe care România nu reuşeşete să le depăşească şi vă spun sincer că nu mă aşteptam să existe o asemenea lentoare în adoptarea deciziilor. Sigur că în spatele acestei lentori se ascund două elemente fundamentale: pe de o parte, incompetenţa actualului Guvern şi, pe de altă parte, un factor foarte important - anul 2009, an electoral care a blocat orice acţiune pentru reducerea sau diminuarea efectelor crizei. Aşa încât aş spune că cei doi ani au trecut greu pentru români, pentru mine şi pentru colegii mei din PNL am avut un front larg de acţiune şi de atac la adresa Guvernului, dar sigur că m-ar fi mulţumit să avem mai puţine subiecte de criticat şi românii să o ducă mai bine, ceea ce din păcate nu s-a întâmplat şi nici nu se întrevede în continuare.

Rep.: Dumneavoastră o duceţi mai bine. Suntem în criză financiară şi dorim să vă întrebăm dacă această criză financiară v-a afectat în afaceri.

C.P.T.: Partea de afaceri nu am s-o discut, pentru că ştiţi bine că am ieşit din afaceri ca persoană activă, nu mă mai ocup de afaceri ,dar nu cred că este român sau aproape nu cred că este vreun român care să nu fie afectat. Cred că sunt puţine excepţiile şi cred că vi le şi pot numi, aceste excepţii sunt date de clientela politică a actualului partid de guvernământ, care văd că în ultima perioadă a prosperat şi a prosperat aşa în mod vizibil.

Rep.: Ce credeţi că ar trebui să fi făcut în acest moment pentru ca statul să câştige bani, să aibă bani?

C.P.T.: Pentru ca statul să aibă bani sigur că nu există decât o singură soluţie, aş spune economic-raţională: nu creşterea impozitelor va putea să scoată bugetul şi statul din impas, ci numai repornirea motoarelor economice. Iar la acest capitol Guvernul Boc este corigent braţ la braţ cu FMI, pentru că dacă vreţi aş face hai să spunem o paralelă. Dacă situaţia nu ar fi aşa de tragică, atunci lucrurile ar fi nostime. Este ca şi cum am spune că avem un pacient care este bolnav şi care este economia românească, i s-au aplicat cele mai bune tratamente de către FMI cu guvernul român, dar în final pacientul nu a reuşit să supravieţuiască. Iar FMI declară acum două zile că marele regret este că creşterea economică nu a revenit. Păi şi atunci înseamnă că medicamentele care au fost administrate nu au fost bune.

De la acest guvern condus de Boc eu nu mă aşteptam la mare lucru, eu vă spun că nici de la Fond nu mă aşteptam la mare lucru pentru că Fondul din păcate aplică reţetele pe care le-a folosit vreme îndelungată în ţările lumii a treia, România este o ţară care are o structură europeană, are o economie integrată în economia europeană şi reţetele trebuiau să fie cu totul şi cu totul diferite.

Rep.: Dumneavoastră, dacă aţi fi fost premier, ce relaţii aţi fi avut cu FMI?

C.P.T.: Nu cred că problema este problema relaţiei cu Fondul, ci ceea ce este guvernul român capabil să ceară, să gândească ca politici economice la care poate să aibă, sigur, Fondul Monetar partener. Fondul Monetar este foarte util pentru că aş spune că el i-a dat României - dar de fapt nu României, ci actualului guvern - credibilitatea pe care nu o avea. Dar trebuie să fie foarte clar, prima responsabilitate nu revine Fondului, prima responsabilitate revine Guvernului. Dacă pachetul de măsuri economice adoptat de guvern sub presiunea Fondului duce la un eşec, Fondul Monetar nu are nicio responsabilitate în România. Are o responsabilitate de imagine, dacă vreţi, în plan mondial, că-şi diminuează poate, eu ştiu, credibilitatea, dar în fond nu costă nimic Fondul, nu plăteşte nimic, din contră, Fondul va câştiga bani din împrumuturile pe care le-a dat.

Deci, eu cred că Guvernul Boc a dus o politică total greşită, a încercat permanent să arunce responsabilitatea măsurilor nepoulare pe umerii Fondului. Trebuia să aibă curajul să-şi asume şi măsurile nepopulare pe care toate guvernele şi le-au asumat pe timp de criză, dar mai trebuia să mai facă încă ceva în plus, pe care constant reclam şi văd că nu este capabil nici în ceasul al doisprezecelea, să se adune şi să repornească cu un program de relansare economică.

Rep.: Îl criticaţi pe domnul Boc. Puteţi numi o greşeală majoră a guvernului Boc şi ulterior puteţi numi un câştig sau un lucru bun pe care l-a făcut acest guvern?

C.P.T: Greşeli majore cred că se ţin lanţ. Nu se poate face o ierarhizare între măsurile pe care le-a adoptat la început, de sprijinire, de stimulare aş spune a şomajului tehnic, măsurile de reducere a consumului prin majorarea TVA, toate măsurile antieconomice fiscale pe care le-a introdus şi care au dus la falimentarea a peste 100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. Mi-e greu să fac o clasificare între ele.

În plan politic, ce să vorbim, nu putem să discutăm numai de componenta economică, Guvernul are aş spune un pasiv imens în plan politic, fie că e vorba de politica internă, fie că este vorba de politica externă, rezultatele se văd, uitaţi-vă ce înseamnă eşecul aderării la Schengen, care este o palmă aş spune politică pe obrazul României pentru care Guvernul şi, bineînţeles, preşedintele poartă o responsabilitate imensă. N-aş putea să vă spun că în plan politic măsurile de corupţie politică ale parlamentarilor sunt mai puţin importante decât greşelile economice, aşa încât, dacă ar fi să facem o listă exhaustivă a ceea ce a făcut greşit guvernul Boc, cred că ne-ar trebui o zi întreagă.

Rep.: N-a făcut nimic bine?

C.P.T.: După părerea mea, nu a făcut bine decât pentru clientela lui politică, care, aşa cum vă spuneam, prosperă şi sigur că nu vorbesc la nivel pur enunţiativ sau teoretic, uitaţi-vă ce se întâmplă cu regii asfaltului, binecunoscuţii prieteni ai puterii portocalii, care înregistrează cele mai mari rate ale profitului între firmele care acţionează în România.

Rep.: Domnule Tăriceanu, consideraţi că România ar fi scăpat de criză dacă dumneavoastră, în calitate de premier, aţi fi continuat să guvernaţi după 2008, eventual cu PSD-PNL?

C.P.T.: Ştiţi ce se întâmplă, asta e o discuţie la care aş spune că e bine să nu răspund eu. Eu am convingerea că, pe baza experienţei anterioare pe care am avut-o, probabil înconjurat de un grup de experţi economişti de valoare, pentru că România are aşa ceva, înconjuraţi de reprezentanţii cei mai autorizaţi ai mediului privat, am fi putut să găsim aş spune un pachet de măsuri care să vină în completarea acelora pe care le-am luat la finele anului 2008 şi care să fi diminuat mult amploarea crizei. Nu cred că România ar fi stat doi ani de zile într-o criză prelungită. Suntem în al treilea an de când criza a început şi nu se întrevăd semne de relansare.

Eu cred că aş fi putut să fac mai bine. Nu ştiu, e foarte greu să pui pe o scară aceste lucruri şi să spui «Da, România ar fi făcut astăzi la fel de bine cum face Polonia care este poate exemplul cel mai de seamă de dat din ţările din zona central-est europeană». Dar sunt convins că România ar fi putut să atragă mai mulţi investitori, ar fi putut să aibă o politică mai prietenoasă faţă de mediul de afaceri, în fine, cred că multe din greşelile care s-au făcut ar fi putut fi evitate.

Rep.: Pe timpul mandatului dumneavoastră, relaţiile cu Traian Băsescu au fost un subiect de presă. În acest moment, ce relaţii mai aveţi cu preşedintele?

C.P.T.: În afară de faptul că a fost un subiect de presă, să ştiţi că relaţia cu Traian Băsescu a avut tot timpul probleme mari de natură instituţională. În calitate de şef al Guvernului, am căutat să apăr prerogativele Guvernului, ceea ce din 2009 încoace nu s-a mai întâmplat. Guvernul, după cum vedeţi, este cvasi-inexistent, Băsescu este şi preşedinte când vrea, şi premier, şi ministru pe anumite domenii. În momentul de faţă, şi n-am să continui cu această enumerare pentru că mi se pare extrem de grav ceea ce se întâmplă astăzi în România cu aceste derapaje constituţionale, în ceea ce priveşte raporturile instituţionale între cele două puteri executive şi, sigur că aici merită o discuţie mai largă şi poate o să avem prilejul să discutăm mai încolo, aceste lucruri trebuie corectate în perspectivă. Dar, ca să revin la întrebare, în acest moment nu am niciun fel de relaţie cu actualul preşedinte.

Rep.: Având în vedere aceste derapaje pe care le-aţi invocat, sunteţi de părere că noua majoritate care doreşte să se contureze prin această alianţă ACD-PSD trebuie să vizeze ipoteza suspendării şefului statului?

C.P.T.: Eu cred că actuala majoritate trebuie să-şi propună un obiectiv major, şi anume, haideţi să-i spunem strategic, debarcarea actualei puteri şi actuala putere este evident reprezentată de doi factori: de preşedintele Băsescu şi de guvern, în speţă Partidul Democrat.

Rep.: Cum s-ar face acest lucru?

C.P.T.: Căile democratice sunt singurele care pot fi urmate. Evident căderea guvernului nu se poate face decât în Parlament, pentru că cealaltă variantă, şi anume o demisie a guvernului care să constate incapacitatea lui de a-şi îndeplini angajamentele, este o ipoteză pe care aproape o exclud cunoscând figurile politice actuale din guvern şi din PDL, iar în ceea ce priveşte preşedintele cred că nerespectarea Constituţiei, nu aşa cum spune preşedintele că mici încălcări lasă să se înţeleagă că ar putea să se petreacă şi că suspendarea trebuie făcută numai pentru încălcări grave, nu, eu cred că suspendarea ar trebui făcută pentru încălcarea Constituţiei.

Nu există grave şi mai puţin grave, nu se face nicio ierarhizare nicăieri şi sigur că, în cazul în care preşedintele intră pe acest teren minat al încălcării prevederilor constituţionale, cred că măsura suspendării nu poate fi exclusă. În fond, măsura suspendării, după cum ştiţi bine, este condiţionată de un referendum popular. Nu văd nimic anormal să dăm cetăţenilor posibilitatea să se exprime în legătură cu hai să spunem performanţa politică, cu respectarea angajamentelor electorale pe care preşedintele şi le-a luat, la doi ani de exemplu de la preluarea mandatului. Este o procedură democratică şi care de ce nu ar putea să fie utilizată în cazul în care, sigur, prevederile legale sunt îndeplinite pentru declanşarea unei proceduri de suspendare.

Rep.: Constituţia trebuie revizuită, sunt discuţii despre revizuirea Constituţiei strict cu vedere la referendum, tipul de Parlament, numărul maxim de parlamentari sau sunt şi alte aspecte?

C.P.T.: M-aţi întrebat de obiectivul strategic al unei formule politice, al unui proiect politic între PNL şi PSD. Eu am să vă spun că dincolo de acest obiectiv strategic eu cred că ar trebui să avem o serie de proiecte în vedere, printre care de departe mi se pare că cel mai important în plan politic este revizuirea actualei Constituţii. Revizuirea actualei Constituţii, însă, după cum ştiţi, cere o majoritate de două treimi în Parlament şi pentru acest lucru cred că este nevoie de multă inteligenţă politică pentru a reuşi în jurul unui proiect comun să reunim două treimi. Cred că ceea ce trebuie să avem în vedere cu viitoarea Constituţie este în primul rând eliminarea tuturor riscurilor de derapaje nedemocratice şi antidemocratice care s-au întâmplat în ultima perioadă datorită actualei puteri şi preşedintelui Traian Băsescu.

Apoi, sigur că trebuie să lămurim raporturile instituţionale în România, pentru că o interpretare defectuoasă a Constituţiei a dus la nenumărate conflicte de natură instituţională şi conflicte care în final au fost tranşate de Curtea Constituţională, care a interpretat Constituţia dincolo de litera şi spiritul ei, şi acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Sigur că trebuie să găsim o formulă prin care să ne gândim cum apărăm drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţenilor, care în ultimii doi ani de zile au fost supuse la aş spune grave încălcări. Deci, din punctul meu de vedere, revizuirea Constituţiei este un proiect extrem de serios pe care trebuie să-l aibă în vedere următoarea coaliţie care va guverna România, pentru că în accepţiunea mea e greu de presupus că vom avea un guvern monocolor după viitoarele alegeri, fie la termen în 2012, fie înainte de termen.

Sigur că în acest cadru merită să discutăm şi alte lucruri, dar eu cred că în România noi avem nevoie de mai multă democraţie, nu de mai puţină. Nu mi se pare raţional şi nu există nicio explicaţie logică pentru reducerea numărului de parlamentari decât un discurs populist şi vreau în final să spun un singur lucru: că democraţia costă, iar România este prea aproape. Nu sunt decât 21 de ani de când am scăpat de comunism, am impresia că unii nu s-au vindecat de comunism şi de totalitarism şi de autoritarism şi de dictatură, cred că mai sunt nostalgici după acele vremuri. Europa evoluează într-o cu totul şi cu totul altă direcţie şi cred că datoria PNL şi a mea este să susţinem drumul democratic al României şi sigur că pentru acest lucru trebuie să facem nişte sacrificii, chiar dacă aceste sacrifii înseamnă mici costuri financiare, dar nu cred că acesta este elementul care să ne ghideze luarea unei decizii de mare importanţă pentru viitorul României.

Rep.: Apropo de PNL. Au trecut aproape doi ani de când Crin Antonescu este noul preşedinte al partidului. Consideraţi că noua conducere şi-a îndeplinit obiectivele asumate?

C.P.T.: Actuala conducere va putea să facă un bilanţ după viitoarele alegeri. Până acum, aş putea să spun că PNL se înscrie pe o traiectorie bună, pozitivă. Au fost alegerile prezidenţiale din 2009 când Crin Antonescu în calitate de candidat al PNL la prezidenţiale a obţinut un scor bun, 20%, care este aş spune dat de potenţialul electoral al partidului care la alegerile parlamentare din 2008 a obţinut acelaşi scor. Acum, fiind în opoziţie, partidul este în creştere. Sigur că ne aşteptăm cu toţii la marcarea acestei creşteri la nivel electoral, deci la viitoarele alegeri, adică transformarea acestei cote de susţinere populară în ceea ce înseamnă prezenţă parlamentară şi, e foarte important, prezenţă la nivelul structurilor locale, aleşilor locali şi după aceea sigur că cea mai complicată probă este proba guvernării. Aşa încât aş spune că până în momentul de faţă suntem pe o traiectorie pe care pe mine mă bucură pentru PNL.

Eu am convingerea că PNL trebuie să facă totul pentru a se afirma ca singura forţă autentică liberală şi de centru-dreapta din România. Nu cred că formula întruchipată de Partidul Democrat este o formulă care merită să dăinuie, pentru că populismul şi demagogia politică trebuie să facem totul să le contenim să le limităm, iar dacă în România există în momentul de faţă un partid care este exponentul perfect al demagogiei şi al populismului acesta este PD. Şi dacă observaţi, în toată Europa Centrală şi de Est, această tendinţă s-a manifestat şi din păcate este îngrijorătoare în ţările din vechea Europă.

Uitaţi-vă ce se întâmplă în Ungaria, ce semnale primeşte Ungaria unde acelaşi tip de discurs şi de politică demagogică se întâmplă, uitaţi-vă ce a fost în Polonia cu fraţii Kaczynski. Deci, uitaţi-vă ce se întâmplă în toată Europa Centrală şi de Est cu toate aceste derapaje de la regulile aş spune recunoscute ale democraţiei. Uitaţi-vă în Ungaria ce se întâmplă cu venirea la putere a partidului lui Viktor Orban, cu gravele atentate la democraţie, la libertatea presei, care sunt sancţionate evident de UE la nivelul Parlamentului, la nivelul Comisiei, uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Polonia cu cei doi fraţi Kaczynski, uitaţi-vă ce se întâmplă din păcate şi în alte ţări, fie că vorbim de vestul României, sud, nord şi aşa mai departe şi aceste lucruri sunt foarte îngrijorătoare.

Deci, România cred că trebuie să scape de această pacoste care este populismul şi demagogia lui Băsescu şi a lui Boc şi a Partidului Democrat, cred că trebuie ca scena politică să se structureze între stânga şi dreapta. Nu cred că este nimic grav ca două partide cu ideologii diferite cum sunt PNL şi PSD să poată ajunge la o înţelegere pe baza unei platforme politice comune care să vizeze evident revenirea la o democraţie deplină, la instituţii puternice, la redarea rolului şi credibilităţii Parlamentului şi nu în ultimul rând, sigur, la măsurile economice de redresare a României.

Rep.: Referitor la această alianţă care se va concretiza, probabil, între PNL şi PSD, vedeţi corectă implementarea acestui principiu al parităţii?

C.P.T.: Eu cred că acest principiu al parităţii are în spate următoarea idee: într-o astfel de relaţie trebuie să funcţioneze încrederea între cei doi parteneri. Şi această încredere nu poate să funcţioneze - şi mecanismele nu pot să funcţioneze - dacă nu există echilibru între cele două partide, un echilibru care trebuie să ţină cont, aş spune, de condiţiile politice generale. Nu cred că trebuie văzut numai ceea ce câştigă fiecare partid, trebuie să vedem şi ceea ce riscă fiecare partid.

Rep.: Şi ce riscă fiecare partid?

C.P.T.: Eu cred că aş putea spune mai degrabă ce riscă PNL. PNL are un electorat educat, cu aşteptări din partea noastră, un electorat care ţine la valorile şi la principiile liberale. Eu cred că acestui electorat noi trebuie să îi dăm garanţia că aceste valori nu se vor pierde, nu se vor dilua într-o alianţă cu PSD. Şi, de aceea, cred că este nevoie de această paritate, pentru ca să avem grijă ca electoratul pe care îl avem azi să nu-şi piardă încrederea în noi şi să se întoarcă către un alt partid din aşa-zisa zonă de dreapta.

CITEŞTE MAI DEPARTE...