Interviu Titus Corlăţean pentru Interfax. Ce spune ministrul român de Externe despre scutul antirachetă şi Republica Moldova

Corlăţean a explicat că interceptorii ce urmează să fie amplasaţi în România, în cadrul scutului american antirachetă, nu vor avea încărcătură nucleară, putând fi folosiţi doar pentru legitimă apărare.

În calitate de "stat european şi membru al Alianţei Nord-Atlantice, România, împreună cu comunitatea internaţională, urmăreşte dezvoltarea (...) oportunităţilor legate de rachetele baltistice", având în vedere faptul că "Europa este situată într-o zonă de posibile acţiuni ".

"Această abordare este un răspuns responsabil şi paşnic", iar "interceptorii care vor fi amplasaţi în România nu vor avea încărcătură nucleară", ci "pot fi folosiţi doar pentru legitimă apărare şi în linie cu normele internaţionale şi Carta ONU", a subliniat el, în acest interviu publicat în pagina electronică a Interfax.

"Sistemele SUA şi NATO nu sunt în niciun caz îndreptate împotriva Rusiei", a adăugat ministrul român de Externe.

Referindu-se la garanţiile cerute de Rusia, el a evocat faptul că "cele mai solide garanţii au fost deja prezentate de Alianţă şi au fost incluse în Declaraţia summitului NATO la Chicago", iar partea română este interesată şi are "speranţe mari în cooperarea NATO-Rusia în acest domeniu pe bază de reciprocitate şi transparenţă".

Întrebat despre stadiul actual al relaţiilor dintre România şi Rusia, Corlăţean a declarat că, "din păcate, acestea s-au dezvoltat neuniform în ultimii ani".

"Mi se pare corect şi cinstit să recunosc faptul că, uneori, poziţiile noastre nu coincid cu privire la anumite aspecte", însă "pe parcursul anului trecut, au început să se vadă tendinţe pozitive în planul cooperării economice, interparlamentar, cultural, precum şi de îmbunătăţire a cadrului legal, care ar putea fi un bun punct de plecare pentru a aprofunda cooperarea româno-rusă în perioada următoare", a subliniat Corlăţean, adăugând: "avem o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral". Acestea vor fi discutate cu Lavrov la Moscova.

Un alt subiect abordat a fost Republica Moldova şi evoluţia acestei ţări, care trezeşte la Moscova temeri în legătură cu o perspectivă de "românizare", conform Interfax.

"Consider că este total greşit să se vorbească despre «românizarea» Republicii Moldova, în condiţiile în care avem o istorie, cultură, tradiţii comune cu majoritatea populaţiei acestei ţări, vorbim aceeaşi limbă - româna. În plus, discuţiile referitoare la identitatea Republicii Moldova trebuie abordate cu atenţie, într-un mod echilibrat şi având disponiblitatea de a asculta opiniile specialiştilor - istoricilor, lingviştilor şi academicienilor", a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Totodată, Titus Corlăţean a menţionat relevanţa procesului de modernizare a Republicii Moldova, evocând un anumit "numitor comun" al acestei ţări cu România.

"Aş spune că la ora actuală e mai important acel proces prin care trece Republica Moldova - proces de transformare şi modernizare profundă, în sens democratic, european. (...) Acest proces are loc şi în România, dar, desigur, la alt nivel şi cu alt ritm. În felul acesta putem spune că România şi Republica Moldova au un numitor comun - transformările politice şi la nivelul societăţii, legate de integrarea europeană", a afirmat el.

"În ceea ce ne priveşte, poziţia noastră faţă de Republica Moldova constă în susţinerea integrării europene, ţinând cont de voinţa politică în acest sens din partea Chişinăului (şi ...) despre alegerea liberă a populaţiei Republicii Moldova", iar,"indiferent cum va fi această alegere, avem cu toţii obligaţia să respectăm această opţiune", a adăugat el.

"Iată încă un motiv pentru care nu trebuie să se vorbească de «românizare»", a conchis Corlăţean.

Titus Corlăţean a subliniat, de asemenea, că este în favoarea abolirii regimului de vize dintre cele două ţări şi consolidării dialogului cultural şi diplomatic.

"În ceea ce priveşte abolirea regimului de vize în viitorul apropiat, o asemenea decizie poate fi luată doar cu acordul tuturor statelor membre Uniunii Europene. Susţinem o asemenea abordare", a afirmat el.

"De asemenea, sperăm că un instrument practic pentru a consolida dialogul pe linia cooperării culturale şi diplomaţiei publice ar putea fi sărbătorirea, în 2013, a zece ani de la semnarea tratatului politic de bază şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor între ţările noastre", a declarat ministrul român de Externe.

Vizita oficială la Moscova a ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, are loc în perioada 8-10 iulie, deplasarea fiind efectuată la invitaţia omologului său rus, Serghei Lavrov, potrivit MAE.