Iohannis a respins cererile de graţiere ale Monicăi Iacob-Ridzi şi Gheorghe Mencinicopschi. Tiberiu Ridzi: Era ultima speranţă

Cererea de graţiere a Monicăi Iacob-Ridzi a fost depusă la finalul lunii mai, în timp ce Gheorghe Mencinicopschi a cerut graţierea la finalul lunii martie. După analizarea acestora şi avizele venite de la Ministerul Justiţiei, Klaus Iohannis a decis să respingă ambele cereri de graţiere, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Tiberiu Ridzi despre decizia de respingere a cererii de graţiere a Monicăi Ridzi: Era ultima speranţă

Tiberiu Iacob Ridzi a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că este surprins de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de respingere a cererii de graţiere.

"Nu ne aşteptam la această decizie, am sperat până în ultima clipă că preşedintele o va graţia pe soţia mea din motive umanitare, dacă nu din altele. Este o situaţie foarte grea pentru familia noastră, mai ales pentru cei doi copii", a declarat acesta.

Edilul din Petroşani spune că a vorbit cu soţia lui la telefon imediat ce a aflat vestea: "Nu ştia despre decizie, eu i-am dat vestea la telefon, este foarte dezamăgită de decizia preşedintelui, şi-a pus toate speranţele". El a mai spus că era ultima cale de luptă pe care o aveau la dispoziţie şi că îi pare foarte rău că orice demers de eliberare a Monicăi Iacob Ridzi se loveşte de un refuz.

”Era ultima cale, din punct de vedere al demersurilor nu mai există o altă cale. Acest demers nu are până la urmă o legătura directă cu ce s-a întâmplat în acest proces, soţia mea a ispăşit deja un an de pedeapsă, mă gândeam că poate tocmai din acest motiv va fi graţiată”, a adăugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Doctorul Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, execută din 8 august 2014 o pedeapsă de opt ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a ICA. În acelaşi dosar, Dan Voiculescu a primit 10 ani de închisoare, iar fostul ministru Sorin Pantiş şapte ani de închisoare.

În luna martie a acestui an, Gheorghe Mencinicopschi i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o cerere le graţiere, în dosar fiind incluse documente medicale care ar arăta că acesta suferă de mai multe afecţiuni grave. De altfel, în vara acestui an Gheorghe Mencinicopschi a fost internat la Institutul pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" Fundeni, fiind adus de la Penitenciarul Rahova din cauza unor probleme cardiace.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie 2015, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat atunci la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, dar din cauza stării sale de sănătate a fost transferată, în 2 martie, în baza unei solicitări de internare, la Spitalul Penitenciar Jilava. Ulterior, ea a fost reîncarcerată la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.

În 26 martie, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a depus o cerere, care a fost înregistrată la Tribunalul Ilfov, pentru întreruperea executării pedepsei, motivând că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie. Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condiţiile în care stau deţinuţii, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit şi că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.

De asemenea, în 28 mai, soţul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroşani Tiberiu Iacob Ridzi, anunţa că a depus o cerere de graţiere în numele soţiei sale, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât şi situaţia celor doi copii ai cuplului. Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiţă de un an şi şapte luni şi un băiat în vârstă de cinci ani. În susţinerea cererii de graţiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care şi o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunităţii scăzute, orice infecţie pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală.

Administraţia Prezidenţială arăta atunci că urmează să analizeze dosarul, care cuprinde cinci bibliorafturi, pentru a se stabili dacă acesta îndeplineşte condiţiile de înregistrarea ca şi cerere de graţiere. Potrivit procedurilor, după înregistrarea la Administraţia Prezidenţială, dosarul ajunge la Ministerul Justiţiei, care trebuie să dea un aviz.

Între timp, Monica Iacob Ridzi şi-a retras de la Tribunalul Ilfov cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, iar instanţa a luat act, în 16 septembrie.

În aceeaşi zi, Monica Iacob Ridzi scria pe blogul său că a renunţat la cererea de întrerupere a executării pedepsei aflată pe rolul Tribunalului Ilfov, dar că va depune o cerere la Cluj, în speranţa că acolo va întâlni ”medici corecţi”.

Ea a mai arătat că, deşi medicii care au consultat-o i-au prescris să urmeze anumite proceduri şi să facă anumite investigaţii, pe care nu le putea face nici în penitenciar, nici în vreun spital, ”aceste recomandări au fost «uitate» în concluziile expertizei”.

”Formulele neclare folosite în concluziile raportului reduc la ridicol caracterul de «certitudine ştiinţifică» a conţinutului lor şi sunt de natură să inducă în eroare instanţa cu privire la situaţia mea reală, motiv pentru care am decis să renunţ la cererea de întrerupere a executării pedepsei”, susţinea Ridzi.

De asemenea, ea i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să îi accepte cererea de graţiere.