Iohannis: Sprijin înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului

''Proiectul meu de ţară – România educată – are implicaţii şi asupra temei Holocaustului. Educaţia reprezintă primul pas pentru o mai bună înţelegere a Holocaustului şi pentru reconcilierea cu trecutul. (...). Respingerea antisemitismului, a xenofobiei, a urii rasiale, a discriminării şi intoleranţei începe cu o cunoaştere solidă a realităţilor istorice care au condus la astfel de atrocităţi. Toleranţa şi respectul pentru semeni se sădeşte de la vârste fragede, iar şcoala are un rol fundamental în acest caz. Luând în considerare aceste lucruri, în calitate de Preşedinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la Bucureşti. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând'', a anunţat şeful statului marţi la finalul vizitei la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului ''Yad Vashem'' din Ierusalim.

El a subliniat că cea mai bună educaţie este cea trăită, experimentată, iar un astfel de muzeu este o ''sursă nesperată de educaţie pentru democraţie''.

''Importanţa şi utilitatea unui muzeu de talia şi prestigiul Yad Vashem-ului este că generează automat întrebări despre cum a fost posibilă comiterea unor asemenea atrocităţi, de către cine şi mai ales de ce. Aşadar, profesorii şi elevii români ar putea avea acasă un astfel de muzeu, unde să vină şi să înveţe despre Holocaust. Aşa cum am spus, România a făcut foarte multe lucruri la nivelul memoriei instituţionale, al legislaţiei şi al instituţiilor statului, dar un astfel de muzeu ar produce transformări acolo unde aceste instrumente nu ajung întotdeauna, şi anume în planul mentalităţilor societăţii. Un astfel de muzeu ar avea o misiune foarte prezentă în societate: să vorbească despre libertate, despre drepturile omului şi despre valorile europene. Un astfel de muzeu nu este o instituţie a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă şi arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranţă, rasism, ură şi discriminare reprezintă ameninţări la adresa democraţiei'', a adăugat Klaus Iohannis.

Preşedintele a precizat că s-a interesat de numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuţi oficial pentru actele lor curajoase. ''Am aflat că România are, comparativ cu alte state din regiune, un număr foarte mic, doar aproximativ 60 de persoane, de «Drepţi între Popoare». Explicaţia este una istorică: în timpul comunismului, românilor li s-a ascuns această parte a istoriei recente. Ororile cădeau aproape întotdeauna în sarcina inamicilor, deci salvatorii români nu trebuiau să fie arătaţi, atâta timp cât autorităţile comuniste negau responsabilitatea locală la Holocaust. Ar fi o formă de responsabilitate şi de recunoştinţă să arătăm nu doar criminalii, ci şi salvatorii. Au existat români, pe care nu îi ştim încă azi, dar care au dat dovadă de solidaritate umană. Ei şi-au riscat libertatea şi viaţa, pentru a salva de la moarte semeni evrei sau romi. Gesturile lor curajoase reprezintă pentru noi un exemplu'', a afirmat şeful statului.

Citeşte şi: Primul muzeu viu din România se deschide în vara acestui an - VIDEO

Citeşte şi: Iohannis i-a mulţumit lui Netanyahu pentru sprijinul acordat în cazul Colectiv

Citeşte şi: Carmen Iohannis îl însoţeşte pe preşedinte în Israel. Cei doi vor vizita Biserica Sfântului Mormânt

''Îmi doresc ca, în anii ce vin, în paralel cu comemorarea victimelor, să încercăm să cunoaştem cât mai mulţi dintre bravii cetăţeni români care au făcut astfel de gesturi în timpul războiului. Aşadar, voi încuraja autorităţile române, în special Institutul Wiesel, să facem un efort concertat şi să descoperim cât mai mulţi salvatori români. Făcând această minimă reparaţie, România va putea arăta şi o altă faţetă a istoriei sale'', a conchis el.