Iohannis: Ucraina şi Republica Moldova au nevoie să îşi securizeze calea europeană

Preşedintele Klaus Iohannis, a participat, în perioada 26-27 octombrie 2023, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, care au avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte au vizat evoluţiile din Orientul Mijlociu, situaţia din Ucraina şi revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, precum şi o discuţie strategică privind migraţia, cu accent pe dimensiunea externă a acesteia.

De asemenea, liderii europeni au mai abordat în discuţii aspecte privind protecţia împotriva dezastrelor naturale, conferinţa ONU privind schimbările climatice - COP28, precum şi alte teme legate de relaţiile externe ale UE, precum situaţiile din Caucazul de Sud, din nordul Kosovo şi din Sahel. Aspectele privind situaţia economică au fost abordate pe larg în cadrul reuniunii Summitului Euro în format extins.

La finalul reuniunilor, au fost adoptate concluzii ale Consiliului European pe aceste tematici, precum şi o Declaraţie a Summitului Euro în format extins.

Situaţia din Ucraina a fost abordată pe dimensiunile legate de aspectele de apărare şi sprijin militar, aranjamentele de securitate, asistenţa financiară, sancţiuni, continuarea demersurilor în plan internaţional pentru tragerea la răspundere a Rusiei, demersurile de sprijin în avansarea parcursului european.

„Referindu-se la contextul geopolitic extrem de complicat, Preşedintele Klaus Iohannis a insistat ca atenţia şi sprijinul multidimensional pentru Ucraina să continue să rămână o prioritate, atât timp cât va fi necesar. Astfel, preşedintele a pledat pentru menţinerea unităţii şi solidarităţii Uniunii în abordarea situaţiei din Ucraina, aspecte care trebuie să fie dovedite şi confirmate constant prin acţiuni concrete. De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea pentru adoptarea unui pachet cuprinzător privind angajamentele de securitate pentru Ucraina. Preşedintele României s-a pronunţat, totodată, pentru continuarea politicii de sancţiuni împotriva Rusiei, dar şi pentru identificarea de soluţii legale în vederea utilizării activelor imobilizate ale Rusiei în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat asistenţa complexă oferită de România Ucrainei de la începutul războiului, precum şi consistenţa dialogului bilateral din ultima perioadă. Preşedintele României a subliniat faptul că abordarea constructivă a ţării noastre a permis consolidarea tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul României prin intermediul Culoarelor de Solidaritate”, arată Administraţia Prezindenţială.

Totodaată, Iohannis a menţionat că atât Ucraina, cât şi Republica Moldova au nevoie să îşi securizeze calea europeană, reiterând aşteptarea clară privind formularea, până la sfârşitul anului, a deciziei strategice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambele state.

Şeful statului a accentuat importanţa securităţii şi a stabilităţii întregii regiuni a Mării Negre, inclusiv a Republicii Moldova, care se confruntă cu numeroase presiuni din partea Rusiei. În acest sens, Iohannis a subliniat necesitatea absolută ca UE să continue oferirea de sprijin solid Republicii Moldova.

În context, ca urmare a demersurilor României, concluziile Consiliului European conţin o referire distinctă şi la necesitatea continuării sprijinului UE pentru Republica Moldova ca răspuns la provocările cu care acest stat se confruntă ca o consecinţă a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, concluziile reconfirmă angajamentul UE de a continua să lucreze îndeaproape împreună cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, pentru a sprijini reformele acestora în parcursul lor european.

Situaţia din Orientul Mijlociu a fost discutată pe larg de liderii europeni.

Preşedintele a reiterat sprijinul deplin pentru Israel, care are dreptul legitim să se apere, în urma atacurilor teroriste ale Hamas, în conformitate cu dreptul internaţional umanitar. Totodată, Iohannis a evidenţiat decizia României de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă civililor din Fâşia Gaza, unde cetăţeni români şi alţi cetăţeni europeni continuă să fie blocaţi.

De asemenea, Preşedintele României a insistat pentru continuarea derulării eforturilor susţinute în vederea eliberării ostaticilor şi o coordonare strânsă a statelor membre UE pentru evacuarea în siguranţă a cetăţenilor europeni, atât din Israel, cât şi din Palestina şi Fâşia Gaza.

Totodată, Iohannis s-a pronunţat pentru necesitatea unei viziuni clare şi unitare la nivel UE asupra situaţiei din regiune, susţinând importanţa evitării escaladării conflictului, printr-o acţiune coordonată cu partenerii regionali şi SUA în vederea identificării unei soluţii pentru obţinerea unei păci durabile, în baza soluţiei celor două state. În acelaşi timp, preşedintele a exprimat preocuparea faţă de creşterea tensiunilor şi a polarizării în cadrul societăţilor europene, ceea ce riscă să genereze presiuni şi riscuri suplimentare pentru securitatea internă europeană.

Consiliul European a avut, totodată, o primă discuţie de orientare cu privire la procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, pe baza propunerii Comisiei Europene din iunie 2023, pentru a răspunde nevoilor urgente de la nivelul UE şi pentru a oferi un sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat în favoarea revizuirii bugetului UE, revizuire care să reflecte noile provocări presante ale Uniunii, cu accent pe cheltuielile pentru Apărare, susţinerea competitivităţii, a cercetării şi inovării, precum şi necesitatea sprijinului pentru Ucraina. În acest scop, Iohannis a subliniat importanţa asigurării de resurse financiare suplimentare la bugetul UE, care să poată acoperi toate aceste priorităţi, astfel încât să nu fie afectate alocările iniţiale pentru politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună, obiectiv prioritar pentru România în acest proces de revizuire. Preşedintele Klaus Iohannis a făcut referire la dificultăţile de natură bugetară cu care unele state membre se confruntă, mai ales pe fondul impactului generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, arătând că ar fi oportună, în noul context, o regândire inclusiv pe palierul calculării deficitelor bugetare.

În domeniul migraţiei, Consiliul European a avut o discuţie strategică, cu accent pe dimensiunea externă a acestui fenomen.

Preşedintele României a pledat pentru abordarea cauzelor profunde ale migraţiei, accentuând nevoia de consolidare a cooperării cu statele terţe de origine şi de tranzit ale migranţilor, pe toate palierele.

Preşedintele Klaus Iohannis a reliefat, totodată, importanţa continuării sprijinului pentru statele membre plasate în prima linie în gestionarea migraţiei, prin consolidarea capacităţii lor de gestionare a frontierelor. În acest sens, Preşedintele României a evidenţiat contribuţia ţării noastre la protecţia frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin intermediul proiectului pilot implementat cu succes la frontiera comună cu Serbia, cu sprijinul Comisiei Europene.

În raport cu celelalte subiecte ale agendei europene, Consiliul European a exprimat profunda îngrijorare faţă de situaţia securităţii din nordul Kosovo şi a condamnat cu fermitate atacul violent împotriva poliţiei din Kosovo din 24 septembrie 2023. Liderii UE au arătat nevoia unor eforturi susţinute de detensionare în regiune, subliniind că implementarea acordurilor agreate în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană pentru normalizarea relaţiilor este o condiţie esenţială pentru avansarea europeană a acestora. A fost reiterat, de asemenea, sprijinul pentru eforturile de reformă în parcursul european al statelor din Balcanii de Vest.

Cu referire la situaţia dintre Armenia şi Azerbaidjan, Consiliul European a subliniat sprijinul său continuu pentru promovarea unei păci durabile între cele două state, bazate pe recunoaşterea principiilor suveranităţii, a inviolabilităţii frontierelor şi a integrităţii teritoriale. Uniunea Europeană va continua demersul de mediere între cele două state în formatul Bruxelles.

Liderii europenei au exprimat, totodată, preocuparea cu privire la deteriorarea continuă a situaţiei de securitate din Sahel, agravată de instabilitatea politică, ceea ce afectează inclusiv statele învecinate.

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au condamnat în mod ferm atacurile teroriste care au avut loc în Belgia şi Franţa soldate cu pierderea de vieţi omeneşti şi au subliniat că Uniunea rămâne unită şi fermă în lupta împotriva terorismului, a urii şi a extremismului. Consiliul European a solicitat instituţiilor şi statelor membre să se angajeze în eforturi concertate pentru a mobiliza toate domeniile de politică relevante la nivel naţional şi UE pentru a spori securitatea internă.

Aspectele de natură economică abordate în cadrul Summitului Euro în format extins au vizat, în principal, consolidarea competitivităţii pe termen lung a economiei europene, asigurarea deplinei funcţionalităţi a Pieţei Unice, întărirea bazei industriale şi tehnologice şi a rezilienţei Uniunii.

„Preşedintele României a susţinut consolidarea Pieţei Unice şi a pledat pentru o abordare echilibrată în definirea măsurilor în acest domeniu. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a insistat pentru eliminarea tuturor barierelor rămase în calea liberei circulaţii şi asigurarea unei concurenţe echitabile între statele membre. În ceea ce priveşte stimularea competitivităţii la nivel european, Preşedintele României a argumentat în favoarea menţinerii unei abordări care să promoveze coeziunea şi convergenţa între statele membre, precum şi rezilienţa internă a Uniunii Europene. Declaraţia adoptată la finalul Summitului Euro confirmă faptul că Uniunea rămâne fermă în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economiilor europene. Se arată, de asemenea, că o coordonare strânsă a politicilor economice este esenţială în ceea ce priveşte atingerea obiectivului unei creşteri economice durabile şi mai favorabile incluziunii. Declaraţia face referire şi la ameliorarea investiţiilor din sectorul privat şi la deblocarea finanţărilor pentru provocările comune, inclusiv pentru a permite Uniunii să devină lider în tranziţia verde şi digitală. Liderii au solicitat, totodată, eforturi continue pentru finalizarea Uniunii Bancare”, se mai arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.