Kelemen: E greu de înţeles de ce e dificil de tolerat ideea că dorim să folosim simbolurile naţionale

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, într-un discurs ţinut, duminică, în Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, la comemorările de 6 cctombrie, despre anumite teme asupra cărora comunitatea maghiară nu s-a înţeles cu politicienii de la Bucureşti, între care folosirea simbolurilor naţionale şi funcţionarea unor secţii maghiare la Institutul de Medicină de la Târgu Mureş.

"Ne este greu de înţeles de ce nu se poate aproba funcţionarea secţiilor maghiare de educaţie la Institutul de Medicină de la Târgu Mureş. Ce fel de influenţă negativă poate avea faptul că studenţi maghiari studiază în limba lor maternă asupra intereselor, libertăţii, fericirii românilor? Ar trebui sa se înţeleagă că noi nu dorim sa răpim nimic de la nimeni, dorim doar să ni se acorde libertatea de a decide pentru noi înşine pe ce limbă vrem să studiem, să ni se ofere şanse egale, iar pentru aceasta este inevitabil să ne păstrăm identitatea naţională", a arătat, în discurs, Kelemen Hunor.

Acesta a continuat, spunând că pentru români este greu de tolerat ideea că maghiarii vor să-şi folosească simbolurile naţionale.

"Este greu de înţeles de ce este dificil de tolerat ideea că dorim să ne folosim simbolurile naţionale, de ce se caută să fim umiliţi la tribunale, de ce s-ar dori să ni se interzică sa ne bucurăm de orice prilej de a ne manifesta identitatea naţională", a mai spus Kelemen.

Liderul UDMR a adăugat că cei care nu acceptă aceste cereri ale maghiarilor "nu au înţeles nimic din istorie".

"Ei cred că pot să nimicească dorinţa de libertate din sufletele noastre, idealurile şi valorile pentru care luptăm. Ei văd doar suprafaţa lucrurilor, şi nu realizează că în inimile noastre s-a conturat deja cauza pentru care luptăm şi la care nu putem renunţa", a afirmat Kelemen Hunor.

El a mai spus că maghiarii vor lupta pentru aceleaşi idealuri ca în urmă cu 165 de ani, respectiv în timpul Revoluţiei de la 1848, dar lupta se va da "cu mijloacele politice moderne ale secolului al 21-lea".

Referitor la evenimentul de la Arad, liderul UDMR a spus că cei treisprezece generali ucişi la 1849 "au fost şi vor rămâne eroi, deoarece nu au fost motivaţi de interese personale, au luptat şi s-au jertfit pentru libertatea naţiunii, deşi unii dintre ei nici măcar nu făceau parte din această naţiune".

"Existau vremuri când unora le era frică de această statuie (Statuia Libertăţii, de la Arad - n.r.). Ea a fost distrusă, închisă, dată uitării. Această frică s-a tras de fapt din frica de mesajul acestei opere de artă, care trebuia să dispară odată cu opera însăşi. Această frică s-a dovedit zadarnică, anunţăm azi cu bucurie, statuia se înalţă aici în toată splendoare ei, ca rezultat al luptei noastre", a mai declarat Kelemen Hunor.

Comemorarea celor 13 generali ucişi la Arad în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a început cu intonarea imnurilor României, Ungariei şi Europei, după care oficialii au ţinut discursuri pe teme istorice.

Au fost prezente peste o mie de persoane, iar printre oficialii de la Budapesta prezenţi s-a numărat şi fostul preşedinte al Ungariei Pal Smith.

Participanţii au depus coroane de flori la baza Statuii Libertăţii, amplasată în Parcul Reconcilierii în memoria generalilor spânzuraţi în Cetatea Aradului în 6 octombrie 1849, aceştia fiind consideraţi eroi ai luptelor pentru libertate ale maghiarilor.

La manifestările comemorative a participat şi un grup al partidului de extremă dreaptă Jobbik, din Ungaria.

Totodată, aproximativ 20 de membri ai organizaţiei Noua-Dreaptă s-au postat în faţa Arcului de Triumf, monumentul românesc din Parcul Reconcilierii, având steaguri tricolore.

Unul dintre membri, Mircea Dinică, a anunţat, în numele organizaţiei, că se vor începe demersuri pentru a se demonta Statuia Libetăţii.

"Asociaţia Noua Dreaptă urmează să depună un proiect de iniţiativă legislativă locală privind demontarea statuii celor 13 generali, întrucât reprezintă simbolurile unui stat care nu mai există în graniţele româneşti", a declarat Mircea Dinică.

Acesta a precizat că demersurile ce vor fi iniţiate în următoarele săptămâni vizează inclusiv organizarea unui referendum local.

Nu au fost semnalate incidente în timpul manifestărilor comemorative, perimetrul parcului fiind supravegheat de importante forţe de ordine.