Kelemen Hunor, aluzie la Tudose: Luptăm pentru apărarea identităţii, sperăm că nu vom flutura lângă drapeluri/ Bisericile maghiare cer o zi a Libertăţii Religioase

Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, la Turda, la manifestările religioase organizate cu ocazia împlinirii a 450 de ani de ani de la proclamarea Edictului Libertăţii Religioase, că anul 2018 este şi va fi unul dificil.

„Viitorul nostru depinde de modul în care percepem trecutul. Anul 2018 este şi va fi un an dificil. Dacă în 1568 libertatea religioasă şi-a găsit rezolvarea, va fi uşor să găsim rezolvarea în acest an sau în viitorul apropiat pentru a răspunde cerinţelor minorităţii naţionale care îşi cere libertatea religioasă, de confesiune, de existenţă? Va fi uşor să înţelegem de ce există aceste cereri? În secolul al XXI-lea luptăm pentru dreptul de a menţine şi apăra identitatea şi a avea dreptul de a ne decide viitorul, iar având această libertate de a decide, sperăm că nu vom flutura lângă drapeluri aşa cum ni s-a promis alaltăieri”, a spus Kelemen, făcând referire la afirmaţiile premierului Mihai Tudose, de zilele trecute.

La manifestările religioase de la Turda, organizate de Biserica Unitariană, participă episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania, preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, ministrul Resurselor Umane din Guvernul Ungariei, Balog Zoltan, preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Nemeth Zsolt, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi.

În cadrul evenimentului va fi dezvelit Monumentul Libertăţii Religioase în curtea Bisericii Romano-Catolice din Turda.

Bisericile maghiare cer ca ziua de 13 ianuarie să fie Ziua Libertăţii Religioase

Episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania cer Parlamentului României, al Ungariei şi Parlamentului European ca ziua de 13 ianuarie să fie sărbătorită ca Zi a Libertăţii Religioase, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Propunerea ca ziua de 13 ianuarie să fie Ziua Libertăţii Religioase a fost înaintată cu ocazia împlinirii a 450 de ani de la proclamarea Edictului Libertăţii Religioase de la Turda.

Potrivit propunerii adoptate, sâmbătă, se mai solicită Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială şi spirituală de importanţă fundamentală.

“Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săseşti şi maghiare, reformate şi unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluţie Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis de către Dieta Transilvaniei în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuinţa spre pacea interconfesională, iar convieţuirea naţiunilor coexistente din Transilvania este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială şi spirituală de importanţă fundamentală şi să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertăţii Religioase. Solicitarea este adresată şi Parlamentului Ungariei şi Parlamentului European”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii bisericilor tradiţionale maghiare au subliniat că Dieta Transilvaniei a organizat o sesiune la Turda între 6 - 13 ianuarie 1568, în care, pentru prima dată în istorie, s-a proclamat prin lege, “într-un gest unic în lume, toleranţa religioasă şi libertatea conştiinţei”.

“În Europa, măcinată de disputele interconfesionale, înţelepciunea Dietei Transilvaniei a făcut ca în locul exclusivismului violent şi al omogenităţii confesionale impuse prin forţă, să triumfe libertatea şi diversitatea credinţelor. Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit şi existenţa altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, şi-au câştigat existenţa instituţională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată şi unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfinţit şi existenţa credinţei ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului. În consecinţă, Transilvania a devenit tărâmul libertăţii religioase şi al toleranţei interconfesionale, acordând refugiu celor persecutaţi şi alungaţi din alte ţări”, au menţionat episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania.