Kelemen Hunor, după respingerea propunerii de reducere a pragului de reprezentare pentru utilizarea limbii maghiare în administraţie: Un pumn în gură

„În aceste zile, noi am constatat că invitaţia noastră la dialog a primit un refuz în Parlamentul României, fiindcă orice iniţiativă legislativă depusă în Parlamentul României este şi un început de dialog. Noi, în primăvara anului 2017, am depus un proiect de lege privind amendarea legii 215, care vorbeşte de administraţia publică şi reglementează folosirea limbii materne în administraţia publică. Era acea lege adoptată în 2001, care a introdus pragul de 20% în acea relaţie între comunitatea minorităţilor etnice şi autorităţile locale. Au trecut 15, 16 ani de când această lege a fost adoptată şi am constatat că există foarte multe lucruri care între timp s-au schimbat„, a afirmat Kelemen Hunor, la Arad.

Preşedintele UDMR a afirmat că există o recomandare a Consiliului de miniştrii „care spune că ar fi cazul să fie redus pragul de 20%, pentru că e un prag prea ridicat, multe comunităţi nu au posibilitatea de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile locale”. Kelemen Hunor spune că UDMR a propus un prag de 10% prin iniţiativa legislativă respinsă, dar şi o „soluţie de compromis” de 15%.

„Săptămâna aceasta am primit un refuz total. Deci majoritatea românească, cu toate partidele politice, au respins orice formă de dialog, ceea ce nu este bine, corect şi nu cred că trebuie lăsat fără niciun fel de comentariu. Dacă ar fi acceptat dialogul, probabil că votul ar fi fost până la urmă un vot final foarte asemănător, nu ştiu. Dar nici nu au acceptat să intrăm în discuţii pe articole, pe amendamente, pe fondul proiectului de lege, ci pur şi simplu, prin forţa votului, au respins ceea ce noi am propus şi nu putem interpreta altfel decât ca un refuz al dialogului”, consideră Kelemen Hunor.

Kelemen, despre relaţia cu administraţia Trump: În primul rând trebuie să ştii ce vrei să faci

Kelemen Hunor: În loc să-l înjurăm pe Trump, ar trebui să căutăm relații

Preşedintele UDMR a comentat şi „manipulările urâte” din ultimele zile, precizând că „noi nu am propus limba oficială maghiară. Nici vorbă, noi am propus folosirea limbii materne în relaţia cu autorităţile locale. În acest moment, 373, 374 de unităţi administative intră sub incidenţa legii 2015. Prin introducerea pragului de 15%, compromisul cu care noi ne-am dus alaltăieri în comisiile de specilitate, ar fi însemnat încă 41 de unităţi administrative ar fi intrat sub incidenţa legii, dacă ar fi fost acceptată varianta propusă de noi, nici vorbă de 2.000 sau alte bazaconii auzite în mas-media”.

În final, Kelemen Hunor a precizat că respingerea iniţiativei legislative nu poate să o catalogheze decât ca „un pumn în gură, sigur între ghilimele, prin forţa votului, nu în mod fizic, dar mesajul acesta a fost. Vom merge mai departe, pentru că Senatul este camera decizională. Eu cred că libertatea comuntăţii maghiare de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile publice nu lezează pe nimeni, nu luăm nimic de la români”.