Kelemen, la CRU: Dacă UDMR acceptă intrarea la guvernare, va fi un lucru bun şi pentru România

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Uniunea pe care o conduce, creată în urmă cu 25 de ani, pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare din Ardeal şi susţinută de aceasta, a înregistrat şi succese şi eşecuri, care însă nu i-au abătut din cale pe reprezentanţii săi. El a arătat că maghiarii i-au confirmat prin vot pe reprezentanţii UDMR, care au primit peste 80 la sută din voturile comunităţii, iar aceştia au o răspundere mare, să îi reprezinte atât pe cei care i-au votat, cât şi pe cei care nu i-au votat.

"Am primit peste 80 la sută din voturi, ne-am asumat reprezentarea comunităţii în integralitatea ei, este obligaţia noastră să ducem cauza maghiarimii din România înainte. Suntem din nou într-un prag de decizii importante în 2014", a spus Kelemen Hunor, adăugând că de fiecare dată pentru UDMR au contat interesele magharilor din Ardeal şi că s-au luat în considerare factori importanţi, de fiecare dată când s-au adoptat "decizii curajoase".

El a arătat că o decizie însemnată se referă la situaţia politică a României, după scindarea USL de zilele trecute, "o alianţă de 70 la sută care a condus ţara, dar nu e sigur că a şi guvernat-o".

Preşedintele UDMR a spus că, dacă va accepta invitaţia premierului Victor Ponta de a intra la guvernare, Uniunea va trebui să reprezinte interesele comunităţii maghiare şi să aducă "un plus de valori" referitoare la acestea într-o coaliţie în care toţi se preocupă de interesele proprii, Kelemen adăugând că, dacă Uniunea va accepta să intre la guvernare, "va fi un lucru bun şi pentru România".

"M-a sunat Ponta, am spus da, să discutăm condiţiile, dacă se pot crea condiţiile unei guvernări optime. Am acceptat invitaţia la tratative, mâine, poimâine vom încerca găsim o formulă care să facă posibilă guvernarea comună. Pentru această decizie vom cere un mandat, împuternicire de la CRU, să putem duce tratative. (...) În aceste zile, s-a vorbit de intrarea la guvernare UDMR şi în media din România s-a creat o isterie antimaghiară, s-a dorit crearea aparenţei că intrarea UDMR la guvernare ar dăuna României. Eu spun că, dacă UDMR acceptă, va fi un lucru bun şi pentru România", a spus Kelemen Hunor.

Acesta a arătat că, pentru UDMR, acceptarea intrării la guvernare nu are nicio conotaţie ideologică, pentru că drepturile comunităţii la educaţie, utilizarea limbii materne "nu sunt probleme de stânga sau de dreapta" şi, dacă va lua această decizie, Uniunea va trebui să ducă în Guvern valorile din programul său, pe care le-a reprezentat peste tot în Europa şi o va face şi în continuare. Kelemen Hunor a arătat că se cunosc riscurile, în situaţia în care UDMR nu acceptă "un rol la guvernare", pentru că, de când e în opoziţie, a constatat că au fost depuse "destul de multe proiecte legislative" care nu sunt favorabile comunităţii maghiare din România şi că există "sentimente antimaghiare".

"De fiecare dată când UDMR a participat la guvernare, cetăţenii maghiari din România s-au simţit mai în siguranţă. De când nu mai suntem, există încercări de a ne limita drepturile deja obţinute, de a ne reduce rezultatele din ultimii 25 de ani", a spus Kelemen Hunor.

El a făcut referire la un raport american privind drepturile omului şi minorităţilor, în care se menţionează pe larg problemele comunităţii maghiare din Ardeal, precum drepturile lor, "steagul secuilor", prefecţi, problemele educaţiei universitare, UMF Târgu Mureş, afirmându-se că "sistemul juridic e folosit pentru limitarea drepturilor minorităţilor".

"Sunt o serie de probleme de care vorbim şi noi. Nu trebuie să fie o întâmplare, ci un semnal pentru viaţa politică din România. Pentru noi, în orice caz, singura intepretare a acestui text e că, în România, problema drepturilor minorităţilor nu e complet rezolvată", a susţinut acesta.

Kelemen Hunor a arătat că mandatul pe care li-l cere delegaţilor CRU se referă la ducerea unor tratative, după invitaţia de a intra la guvernare şi că, dacă îl va primi, în "pachet" se regăsesc trei mari capitole - interesele minorităţii maghiare din Ardeal, probleme economico-sociale şi respectiv cele de infrastructură, de la autostrada "Transilvania" la infrastructura din mediul rural şi cea din oraşele mari.

"Cred că în condiţiile date, la Consiliul Permanent de luni vom fi în stare să luăm decizii. Eu sper ca această dezbatere politică să nu înceapă prin teme geografice, să nu vorbim dacă există sau nu secuimea. Dacă raportul politic american ne spune că există secuime, mă gândesc că din Bucureşti nu se poate vedea altfel", a spus el.

Kelemen a adăugat că, după decizia CCR referitoare la modificarea Constituţiei, prin care această instituţie "şi-a depăşit competenţele", apreciază că în 2014 nu se poate modifica actul fundamental, deşi consideră în continuare că este nevoie de acest lucru.

"Nu ştiu când putem vorbi de o nouă modificare a Constituţiei. În condiţiile date, nu văd posibilă stabilirea unor noi regiuni administrative şi nu sunt acord cu crearea unor regiuni în detrimentul maghiarilor. Această problemă nu trebuie rezolvată de pe o zi pe alta, ci în mod foarte hotărât să ne reprezentăm obiectivele, să ne căutăm parteneri, posibilităţi pentru a apăra toate valenţele statului de drept. Întrebarea e dacă vom găsi mijloace să apărăm interesele comunităţii", a afirmat el.

Preşedintele UDMR a spus că există în acest moment trei variante pentru UDMR - rămânerea în opoziţie, calea "de mijloc", adică de a susţine Guvernul prin voturile reprezentanţilor Uniunii din Parlament, care "vor fi solicitate o vreme, aceasta e sigur" sau de a-şi asuma "un rol la guvernare şi răspunderea aferentă", cu condiţia împlinirii unor criterii şi luarea în considerare a intereselor comunităţii maghiare din Ardeal.

"Oricare variantă prezintă riscuri de care trebuie să vorbim deschis. Prin fracţiunile noastre din Parlament putem asigura majoritate parlamentară, stabilitate. E important pentru maghiarii din România, e important într-o perioadă în care lumea se încinge în jurul nostru, în est, sud-est, vedem destul de multe probleme în vecinătăţile României. Condiţiile economice ar fi puse în pericol de o criză guvernamentală, e în interesul nostru să avem stabilitate. (...) Pentru noi, alegerea nu se face între o ideologie sau alta, noi am ales acum 25 de ani. Însă dacă condiţiile nu sunt favorabile pentru noi şi nu participăm la guvernare, nu trebuie să regretăm pe urmă. Trebuie să dezbatem şi să luăm decizii cu simţ al răspunderii maxim. Oricare ar fi decizia aici, trebuie reprezentată împreună. În solidaritate şi unitate stă forţa noastră. Închei cerându-vă să vă gândiţi cu maximă responsabilitate la aceste probleme, luni în Consilul Permanent al Uniunii vom lua cea mai bună decizie pentru comunitatea maghiară din Ardeal şi Uniune", a conchis Kelemen Hunor.

Vineri, preşedintele UDMR declara, după reuniunea Consiliului Consultativ al UDMR, că Uniunea va cere sâmbătă mandat de la CRU pentru a purta negocieri cu premierul în vederea intrării la guvernare, el precizând că "există loc de negocieri pentru toate problemele sensibile" şi arătând că "pachetul" cu care UDMR se va prezenta la negocieri cuprinde trei teme: drepturile minorităţilor, probleme economice şi dezvoltarea infrastructurii.

Întrebat dacă între "problemele sensibile" sunt şi subiecte precum prefecţi UDMR în Mureş, Covasna, Harghita şi respectiv Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, Kelemen Hunor a răspuns afirmativ.

Potrivit acestuia, prefecţii "sigur intră în negocieri", iar la UMF Târgu Mureş lucrurile "au intrat într-o direcţie ce poate fi exploatată".

Kelemen Hunor a precizat, totodată, că autostrada Transilvania, mai ales porţiunea spre Târgu Mureş, constituie un punct de negociere din partea UDMR, iar în ceea ce priveşte ministerele va fi luată în calcul ponderea formaţiunilor politice într-un eventual Guvern, UDMR având, de obicei, două-trei ministere.

În ceea ce priveşte descentralizarea, UDMR consideră că este important ca principiul descentralizării să fie pus în practică, a mai spus Kelemen Hunor, arătând, totodată, că autorităţilor locale care se află în procese pe tema arborării steagului secuiesc nu li se poate nega dreptul de a avea un steag.