Kelemen şi Ponta nu au ajuns la un compromis. UDMR discută vineri despre ieşirea de la guvernare

Secretarul general al UDMR Kovacs Peter a declarat, miercuri, că preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a avut miercuri dimineaţă o discuţie cu premierul Victor Ponta, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că în cursul zilei va mai avea loc o nouă înt„lnire între cei doi.

”Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi premierul Victor Ponta au avut miercuri o discuţie, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că va mai avea loc astăzi o nouă discuţie. Ieşirea de le guvernare nu o poate decide un singur om. Vineri va avea loc la Cluj-Napoca şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, în care se va discuta despre o eventuală ieşire sau nu de la guvernare, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Kelemen Hunor şi Victor Ponta”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Kovacs Peter.

Luni seara, premierul Victor Ponta a declarat că a discutat atât cu ministrul de Externe, cât şi cu liderul UDMR despre nemulţumirile Uniunii şi că va încerca să găsească orice soluţie posibilă pentru ca relaţia de cooperare corectă cu UDMR să continue, precizând însă că o problemă de stat nu poate fi negociată

Ponta a afirmat că a fost deranjat de faptul că dialogul dintre cei doi a fost unul public şi că nu îşi doreşte ca UDMR să iasă din coaliţia de guvernare, adăugând însă că, în acest caz, nu ar exista o problemă de majoritate parlamentară.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, spunând că este vorba despre o "gândire depăşită", şi a afirmat că a fost pus într-o situaţie "neplăcută", aceea de a fi "ignorat şi umilit", adăugând că miercuri va discuta cu Victor Ponta.

Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că MAE a greşit amestecând Ungaria în problema iniţiativei cetăţeneşti susţinută de UDMR, în condiţiile în care nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori.

Întrebat cum se poate repara situaţia, preşedintele UDMR a răspuns că, procedural, "este foarte simplu".

"Agentul guvernamental, aşa cum a depus solicitarea de intervenţie, poate depune o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces. Asta am propus eu, în 4 iunie, fiindcă România a depus în 2 iunie această solicitare de intervenţie, am avut atunci o discuţie cu premierul Ponta. A trecut o lună şi eu nu am ieşit în presă, cred că discuţia pe această temă se poartă în coaliţie, dar sigur, nu avem la dispoziţie tot anul şi tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită şi noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcţie de decizia premierului. Miercuri voi fi la şedinţa de Guvern şi avem ocazia de a discuta", a mai arătat liderul Uniunii.

Întrebat, în continuare, cât de departe este dispusă să meargă UDMR în susţinerea punctului său de vedere privind iniţiativa cetăţenească şi dacă se poate ajunge până la ieşirea de la guvernare, Kelemen a spus că este deranjat când cineva nu îl ia în serios.

”Aveam impresia că unii nu m-au luat în serios, am spus de la început că este o chestiune foarte serioasă. Eu am respectat cuvântul dat de fiecare dată faţă de partener, am fost un partener loial, indiferent despre cine a fost vorba. Pe mine mă deranjează când cineva nu mă ia în serios şi crede că îşi poate permite orice şi poate să ia o decizie fără să ne consulte. Nu vreau să răspund la această întrebare deoarece consider că nu trebuie purtată o asfel de discuţie sub presiuni. Ce a apărut în presă cu ameniţări cu ieşirea de la guvernare sunt aprecierile ziariştilor şi analiştilor politici. Premierul cunoaşte foarte bine şi exact poziţia mea, şi va lua o decizie analizând toate datele”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

Preşedintele Uniunii a precizat că, vineri, va avea loc şi o şedinţă a Consiliul Permanent al UDMR în care se va aborda şi această temă a iniţiativei cetăţeneşti, „în funcţie de decizia premierului”.

"Gândul" a relatat că UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind intervenţia MAE în procesul de la Curtea Europeană de Justiţie.

Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor.

MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale ministrului Titus Corlăţean cu privire la poziţia României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţenesti "Minority SafePack".

"Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale", menţiona Titus Corlăţean, conform comunicatului.

Potrivit ministrului de Externe, România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor.

Ministrul Titus Corlăţean a declarat, duminică, referindu-se la declaraţii ale liderilor UDMR privind demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, că nu consideră corect să se ceară o derogare de la poziţia constantă a statului român, iar comentariul public a fost "neinspirat".