Kelemen: Trebuie să ne împrietenim din nou cu metodele democratice ale opoziţiei politice

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, în faţa delegaţilor la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR de la Târgu Mureş, că Uniunea este de un an şi jumătate în opoziţie, Guvernul având un sprijin parlamentar de 70 la sută şi că a optat pentru un rol de "opoziţie constructivă".

"Trebuie să ne împrietenim din nou cu metodele democratice ale opoziţiei politice, nu trebuie să ne prefacem că folosirea acestor instrumente ar însemna o altă direcţie în politica noastră. Politica să fie o sală de aşteptare, în care doar să stăm, fără să deranjăm pe nimeni? Ne-am confruntat cu provocări grele în ultimii ani şi nimic nu spune că situaţia se va schimba. Nu e tragedie să fii în opoziţie. Dacă drepturile nu s-ar revoca, n-ar trebui să ne temem", a spus Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a susţinut că "permanent se inventează ceva nou, se încearcă reorganizări care nu înseamnă o schimbare de situaţie în direcţia dorită" şi din ce în ce mai des constată "că păstrarea drepturile obţinute e o provocare la fel de mare ca păşirea înainte".

El a vorbit despre o "perversitate politică", arătând că "unde stau apărătorii legilor se nasc decizii care contravin legilor", dând exemplul Colegiului "Szekely Miko" din Sfântu Gheorghe, în cazul căruia a fost trimis în judecată liderul UDMR Marko Attila.

"Tot prin instituţiile justiţiei se încearcă să ni se transmită mesajul că un ungur nu trebuie să trăiască cu drepturi depline, că poate face puşcărie. Tot o arătare a muşchilor e că poliţia politică urmăreşte reprezentanţii maghiarilor. Nu cred că pentru albumul de fotografii. Primarul din Târgu Mureş elimină în afara oraşului acţiunile ungureşti (se referă la Festivalul "Vâltoarea" din această vară, pentru care nu s-a aprobat organizarea în centrul oraşului - n.r.), pentru el ungurul bun e ungurul tăcut, care nu ţine la identitatea lui şi nu vrea nimic", a spus Kelemen Hunor.

El a arătat că, şi din opoziţie, UDMR a reuşit să formuleze unele propuneri acceptate de coaliţia de guvernare, în ceea ce priveşte legea descentralizării şi modificarea Constituţiei - fraza prin care se arată că minorităţile naţionale sunt parte constitutivă a naţiunii.

"Nu s-a reuşit impunerea de spaţii geografice cu statut special. S-a amânat reforma administrativă, regionalizarea, care ar fi fost fatală pentru noi. La începutul verii am propus o lege globală pentru descentralizare. În urma dialogului cu Guvernul, legea votată recent poartă şi amprenta noastră, deşi n-am obţinut chiar tot. Votarea acestui proiect s-ar fi făcut şi fără noi, dar faptul că s-a acceptat un număr mare de propuneri recunoaşte competenţa noastră. Arată că în viaţa politică românească nu suntem izolaţi. Nu trebuie să acceptăm miracole şi nu credem că munca noastră o va face altcineva", a spus Kelemen Hunor.

El a mai afirmat că strângerea a circa 200.000 de semnături pentru un referendum privind regiunile de dezvoltare din Ţinutul Secuiesc şi Partium arată că intenţiile UDMR sunt în armonie cu doleanţele comunităţii.

"În 8 decembrie n-o să fie plebiscit, dar am arătat voinţa comunităţii. Când se va pune problema reorganizării administrative, vom relua. Nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Ce cerem noi nu trebuie luat de la alţii, dar, în problemene noastre, noi vrem luăm decizii. Acest ţel se obţine prin dialog şi instrumente politice, prin convingerea societăţii româneşti, cum scrie în programul Uniunii. Spunem acelaşi lucru şi în Guvern şi în Parlament şi pe şoseaua din Covasna. Sunt alte căi, viaţa va mai crea situaţii când va fi nevoie de aceste metode. Autonomia culturală, regională şi teritorială nu se exclud între ele, ci se completează. N-avem iluzii ce şanse are realizarea planurilor noastre, dar asta nu înseamnă că stăm nemişcaţi şi aşteptăm o minune", a conchis Kelemen Hunor.