Legea administraţiei publice locale | Curtea Constituţională a RESPINS sesizarea lui Klaus Iohannis

Preşedintele Iohannis a trimis CCR, pe 20 martie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 în care arată că cele două camere ale Parlamentului au adoptat două forme diferite ale actului normativ.

Totodată, şeful statului menţionează că, în forma adoptată, legea nu are în vedere principiile constituţionale prin care nu poate fi adoptată de o singură Cameră.

„Potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanţe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 curge de la data ultimei şedinţe, în timp ce alte instanţe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socoteşte pe luni pline. În toate cazurile instanţele nu au ţinut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispoziţiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor şi până la data când legea prevede încheierea mandatului. De asemenea, în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că «Aceleaşi argumente sunt valabile şi pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referinţele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval.»”, explică Iohannis.

Lasconi nu a putut răspunde care este data la care România a intrat în NATO

Zelenski: Ucraina va purta vineri discuții „aprofundate” privind contingentul de trupe străine

Scopul urmărit de iniţiatorii legii este: „Prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept conştientizează şi consilierii locali care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte şi ar putea lua măsuri în acest sens”.

„Aşadar, scopul iniţiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/judeţean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepţii privind inaplicabilitatea sancţiunii dizolvării de drept a consiliului local/judeţean în lipsa convocării în termenul legal la şedinţă, ori în cazul convocării fără respectarea dispoziţiilor privind modul de convocare, precum şi republicarea Legii nr. 215/2001”, conform documentului trimis de preşedinte către CCR.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate, există „o deosebire majoră” între forma adoptată de Camera decizională şi forma adoptată de prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, modificare ce reprezintă „o schimbare a filosofiei legii şi a propunerii iniţiale, cu impact major asupra semnificaţiei duratei mandatului unui consiliu local/judeţean constituit în urma desfăşurării alegerilor locale generale şi/sau parţiale, după caz şi respectiv a situaţiilor în care va mai fi posibilă dizolvarea de drept a consiliului local/judeţean”.

Şeful statului notează că Senatul, adoptând, în calitate de Cameră decizională, Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, „a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esenţiale în structura şi filosofia legii”.

Sesizarea de neconstituţionalitate mai arată că „prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipseşte dispoziţia în discuţie de claritate şi previzibilitate”.

„Din această perspectivă, apreciem că norma criticată este una lipsită de predictibilitate şi totodată, de natură să lipsească de efecte dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 215/2001”, precizează şeful statului.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 a fost transmisă de Parlament spre promulgare Preşedintelui României în data de 2 martie 2019.