- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Lista miniştrilor cu probleme. Ce nu a spus Dragnea când a prezentat noul Guvern
Florin Iordache, Lia Olguţa Vasilescu, Florian Bodog, Nicolae Florin Jianu şi Teodor Meleşcanu sunt câţiva dintre miniştri problematici propuşi în cabinetul Grindeanu.
Lista miniştrilor cu probleme. Ce nu a spus Dragnea când a prezentat noul Guvern (Imagine: Mediafax Arhiva Foto)
Poate cea mai controversată numire în cabinetul Grindeanu este cea a deputatului PSD Florin Iordache la Ministerul Justiţiei. De profesie inginer, la Fabrica de Mobilă din Caracal, apoi pe rând absolvent de drept şi doctor în economie, cu un curs absolvit la Colegiul Naţional de Apărare, Iordache este considerat omul din umbră al PSD care coordona în Parlament tot ce înseamnă modificări şi iniţiative legislative legate de justiţie şi coduri penale. De mai multe ori, aceste iniţiative ale PSD au fost extrem de controversate, fiind menite să servească în mod evident politicienilor anchetaţi sau condamnaţi, scrie Gândul.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pe 22 decembrie Revoluția ajungea la București. Ce evenimente au marcat noaptea din 21 spre 22 decembrie
-
Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor va fi luni, la ora 9.00. Va fi ales preşedintele Camerei
-
USR i-a transmis lui Klaus Iohannis că mandatul lui s-a încheiat. Elena Lasconi: PSD şi PNL nu au înţeles nimic din votul cetăţenilor
-
Iohannis, optimist că va desemna premierul după votarea preşedinţilor din cele două camere
Iordache se află la al cincilea mandat de deputat şi este căsătorit cu fosta judecătoare de la instanţa supremă Magdalena Iordache. Este un apropiat al lui Adrian Năstase şi Victor Ponta. În 2013, Gândul scria că în Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. „Biroul de comandă” era pe atunci la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlneau în formula Victor Ponta-Valeriu Zgonea-Florin Iordache-Ilie Sârbu.
În 2013, Florin Iordache a fost cel care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea, în aşa-numitul episod „marţea neagră”. Atunci, Iordache a fost cel care s-a ocupat de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urma să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Discuţiile cu preşedintele Comisiei Juridice, deputatul PC Bogdan Ciucă, şi cu Theodor Nicolescu de la PNL (trimis în judecată de DNA în dosarul privind fraudele de la ANRP) au discutat în secret, în toiul nopţii, despre cum să treacă aceste modificări legislative. Ele au fost adoptate în miezul nopţii, după ce ziariştii şi deputaţii din Comisie părăsiseră sala de şedinţă, prin convocarea unei şedinţe ad-hoc, la care documentele oficiale susţin că au participat 24 de deputaţi, deşi la şedinţa anterioară, care durase 4 ore, fuseseră prezenţi doar 6-7 deputaţi. A doua zi, prevederile controversate au fost introduse urgent pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor.
Florin Iordache s-a ocupat şi de controversatul proiect de lege privind Roşia Montană, el supraveghind parcursul amendamentelor asupra legii din Parlament.
Tot Iordache a propus un proiect de lege prin care procurorii să nu mai poată utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională.
Iordache s-a numărat de asemenea printre iniţiatorii modificării Statutului deputaţilor şi senatorilor, prin care cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 2013 să fie absolviţi de vină.
Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, o titulatură nouă a acestui minister, este trimisă în judecată în 2016, pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii pentru obţinerea de foloase necuvenite. Ea este acuzată că în campania electorală din 2012 a determinat mai mulţi oameni de afaceri care aveau contracte cu Primăria Craiova să facă sponsorizări de care s-ar fi folosit pentru a acoperi costuri din campania electorală a PSD. Dosarul a fost retrimis la DNA de Tribunalul Bucureşti, constatându-se mai multe nereguli în întocmirea lui şi fiind anulate anumite probe şi declaraţii strânse ilegal.
Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, a mai ocupat funcţii de secretar de stat şi de director în Ministerul Sănătăţii în perioada 2010-2012 şi este decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea. În perioada 2009-2010 a fost managerul Spitalului Judeţean Oradea.
În septembrie 2016, CNATDCU i-a retras calitatea de conducător de doctorate pe care acesta o deţinea la Facultatea de Medicină a Universităţii Oradea, constatând că Bodog este autorul a doar 2 articole ştiinţifice cotate ISI, în loc de 6 cât cere legea. Bodog se trecuse autor principal la 12 lucrări ştiinţifice, conform ebihoreanul.ro.
Nicolae Florin Jianu, ministrul pentru IMM, Mediul de afaceri şi Anteprenoriat, a fost implicat tangenţial într-un dosar penal în care o firmă la care a fost acţionar până înainte să fie numit în Guvernul Ponta, ca ministru pe acelaşi portofoliu pe care îl primeşte şi acum, a fost anchetată pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Fosta sa firmă, Advice Group Media, a fost cercetată în dosarul de evaziune fiscală al grupării de firme din jurul lui Marcel Păvăleanu, din Prahova, din care a plecat apoi dosarul de corupţie al lui Mircea Cosma şi al fiului său. În 2016, poliţiştii şi procurorii prahoveni au dispus clasarea dosarului în cazul fostei firme a lui Jianu şi a partenerului său de afaceri, Iulian Cazacu, conform Rise Project.
Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe, a mai ocupat acest post, el fiind şi şeful SIE. Controversa în jurul său a apărut în 2014, când a preluat portofoliul Externelor în plin scandal al votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale, când românii din străinătate nu au putut vota cu toţii, la secţiile de vot formându-se cozi imense. Atunci, Meleşcanu a arătat că va rezolva problemele în turul al doilea de scrutin, însă numărul secţiilor de votare nu a fost suplimentat, deşi Autoritatea Electorală Permanentă arăta că acest lucru era posibil legal.
Într-o intervenţie televizată, Meleşcanu le recomanda românilor din diaspora să nu se mai înghesuie la aceleaşi secţii de votare din străinătate. Soluţia sa pentru românii din Paris era să meargă la Nancy să voteze, oraşul aflându-se la aproape 400 de kilometri distanţă. Mai mult, le dădea şi indicaţii turistice: "mai ales că (Nancy) este un oraş superb, leagănul art nouveau care s-a creat în Franţa şi care este binecunoscut şi în România”.
Ulterior, această împrejurare privind votul din diaspora a devenit obiectul unui dosar penal la DNA, care însă până în prezent, la doi ani distanţă, nu a înregistrat progrese semnificative, parlamentarii protejându-l cu imunitatea pe fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, pe care procurorii DNA au solicitat să îl ancheteze pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Corlăţean a fost ales din nou senator şi la aceste alegeri. Meleşcanu nu are deocamdată nicio calitate în acest dosar penal.
Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a fost şi ea implicată într-un scandal, apărând în 2009 într-o filmare în care îi dădea un teanc de 5.000 de euro preşedintelui PSD de atunci, Mircea Geoană, în biroul său din Kiseleff. Ulterior, Birchall a recunoscut că ea era protagonista filmării, însă a susţinut că era vorba despre o donaţie pentru partid, care ar fi fost înregistrată ca atare legal şi publicată în Monitorul Oficial.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO
GANDUL.RO