Litigiul dintre Iohannis şi ministrul Apărării privind mandatul lui Ciucă. Preşedinţia câştigă în instanţă repunerea în funcţie a generalului

"Admite recursul declarat de recurentele-pârâte Administraţia Prezidenţială în nume propriu şi în calitate de reprezentantă a Preşedintelui României, Domnul Klaus Werner Iohannis împotriva Sentinţei nr. 16 din data de 31 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII a Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează în parte sentinţa atacată şi rejudecând, admite excepţia inadmisibilităţii şi respinge cererea de suspendare a Decretului nr. 1331/28.12.2018 ca inadmisibilă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, astfel cum a fost îndreptată şi ale încheierilor premergătoare. Respinge recursul formulat impotriva Încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 31 ianuarie 2019, ca nefondat", se arată în minuta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia instanţei supreme este definitivă.

Pe 29 martie 2019, şi Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea Ministerului Apărării prin care a solicitat anularea decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării pentru Nicolae Ciucă, dar decizia nu este definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 31 ianuarie, să suspende decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul comandantului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei. La scurt timp după decizia instanţei, MApN a anunţat că pe funcţia de locţiitor al şefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof. Suspendarea decretului a fost dispusă până la soluţionarea dosarului.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.