Dezbatere electorală la Iaşi. Kelemen Hunor, către Paleologu: E important să se distanţeze de Petrov, aşa cum m-am distanţat eu de PSD - VIDEO

Urmăriţi AICI imagini de la dezbaterea electorală

UPDATE Paleologu: Ceilalţi candidaţi fug de dezbatere, e ruşinos

“Mulţumesc prietenului meu, dacă pot spune aşa, că suntem numai noi doi. Ceilalţi candidaţi nu cred că vor veni, dar mai e timp până în 10 noiembrie”, a spus Kelemen Hunor, la dezbaterea de la Iaşi.

Absenţa celorlalţi prezidenţiabili a fost sancţionată şi de candidatul Partidului Mişcarea Populară. “Avem o discuţie între doi foşti miniştri ai Culturii şi este regretabil că ceilalţi candidaţi fug de dezbatere. Este ruşinos pentru ei ca persoane şi dezastruos pentru democraţie, pentru că dezbaterea este esenţa democraţiei pentru că cine refuză, sabotează democraţia”, a spus şi Theodor Paleologu.

Acesta critică inclusiv scuzele celorlalţi candidaţi de a nu participa la dezbateri.

“Unul spune ca are treabă, altcineva că are treaba la guvern, dar guvernul e gata căzut, altul că el contează şi vorbeşte numai cu ceilalţi doi, nu vorbeşte cu cei care nu contează. Regret acest lucru. Îl felicit pe Kelemen, că nu aş fi vrut să vorbesc singur”, a comentat Paleologu.

Campania electorală a început în data de 12 octombrie şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă 9 noiembrie, la ora 7.00. Până la această oră, cei doi candidaţi ai UDMR şi PMP sunt singurii care au stat faţă în faţă în cadrul unei dezbateri electorale.

Sâmbătă, Dan Barna, prezidenţiabilul USR, care a lipsit de la Iaşi, a lansat din nou o invitaţie pentru Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă pentru a participa la o dezbatere.

"Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, mai sunt 15 zile până la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Nu vă ascundeţi de români. Haideţi să dezbatem despre problemele reale ale oamenilor.
Sunt multe şi apăsătoare. Iar aceste probleme par să nu fi ajuns la Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, acolo unde v-aţi refugiat în ultimii ani"

Kelemen Hunor şi Theodor Palorologu, din cadrul dezbaterii:

Kelemen Hunor: “Trebuie să eliminăm discriminarea. Există prejudecăţi şi faţă de maghiari şi faţă de romi, trebuie eliminate pentru că toţi încercăm să ridicăm această ţară (…) Indiferent de propaganda ieftină a MAE, până nu spun minorităţile că lucrurile sunt în regulă, nu sunt. (...) Un om politic responsabil nu îşi poate permite să nu se gândească pe termen lung. De aceea tot ce prezentăm noi trebuie să fie o viziune, am axat programul meu pe câteva valori: respect, încredere şi demnitate. Şi pe de altă parte, cele două resurse: omul şi natura, mediul şi educaţia. Un sistem de educaţie care trebuie să fie schimbat radical, adică mai pierdem 10 ani, pierdem câteva generaţii. Statul trebuie să se schimbe fundamental. Cetăţeanul are de ales, pleacă dacă nu este respectat. Omul pleacă, statul nu are unde".

Theodor Paleologu: "Hunor este un veteran al candidaturilor. Eu sunt la prima, am de gând să fie şi ultima. Apreciez că nu a spus ca ar fi mai bun decât mine. Formula <<cel mai bun>> îmi suscită întrebarea <<la ce?>>. Iohannis e mai bun decât mine la fizica, nu la germană. Dan Barna este mai bun la baschet, doamna Dăncila- la făcut zacuscă. Domnul Kelemen e mai bun decât mine în lb maghiară şi ştie mult mai multă politică parlamentară (...) Iohannis si Dăncila reprezintă falimentul educaţiei în România, vorbesc numai după fiţuici".

Kelemen Hunor: "Trebuie să creştem încrederea în societate. Şi noi, maghiarii, vrem o ţară mai bună, nu suntem duşmanii României, cum mai citiţi pe Fb, trebuie să creştem încrederea, trebuie să demolăm prejudecăţile. Instrastrutura- până nu creăm o infastructură şi nu modernizăm portul Constanţa, nu vom avea o creştere economica sustenabilă. Moldova, Oltenia, Transilvania, regiunile istorice trebuie legate, au nevoie de autostrăzi. Degeaba vrei să aduci investitori, dacă nu ai infrastructură".

Despre procentul din PIB alocat educaţiei:

Theodor Paleologu: peste 6% din PIB

Kelemen Hunor: 6% anul viitor şi până la 10% în viitor, inclusiv pentru Cercetare

Recunoaşterea căsătoriei persoanelor de acelaşi sex sau parteneriatul civil:

Theodor Paleologu: Căsătoria NU

Kelemen Hunor: Prin parteneriat civil, DA

Aderarea la Spaţiul Schengen:

Kelemen Hunor: Ar tebui să intrăm în Schengen mâine. Criteriile sunt îndeplinite de mulţi ani, inacceptabilă această dublă măsură faţă de noi şi bulgari

Theodor Paleologu: Sunt partizanul unei reformări profunde a spaţiului Schengen nu doar la noi, ci în toată UE

Despre importanţa tinerilor de a rămâne în ţară:

Theodor Paleologu: Degeaba ţii predici despre patriotism, dacă nu dai dovadă de patriotism. Sunt peste 5 milioane de români în afara ţării şi sunt demagogice promisiunile<<vă dăm bani dacă vă întoarceţi>>

Kelemen Hunor: Am avut acum doi ani o surpriză mare. Erau 70 de tineri la o discuţie liberă şi am întrebat cine doreşte să plece. Toţi au ridicat mâna. Când am întrebat de ce, răspunsurile au fost: lipsa de perspectivă, de respect. Condiţiile, dacă am schimbat ceva, ar avea de gând sa revină...70% au spus da. Regulile trebuie schimbate, în aşa fel ca un om tânăr să aibă încredere".

Cei doi candidaţi, unul despre celălalt:

Theodor Paleologu: "Să nu îi credeţi pe cei care spun că Kelemen este marioneta revizionismului maghiar sau cel mai corupt. Nu este adevărat"

Kelemen Hunor: "Sunt convins că a făcut treabă excelentă ca ambasador. Semnezi (...). Am fost pe aceeaşi parte a baricadei când am protejat Palatul Stirbei. Cei care spun că nu a făcut nimic, nu au dreptate. Nu cunosc situaţţia sau sunt rău-voitori".

Kelemen Hunor, către Paleologu: E important să se distanţeze de Petrov, aşa cum m-am distanţat eu de PSD

"Pentru România aş vrea o guvernare de centru-dreapta. Nu cred în revoluţii permanente. Constituţia are o structura şi a construit o structură unde coabitarea este obligatorie. Obligatoriu cănd nu reuşesc acest lucru în interesul cetăţenilor şi a comunităţilor, apar conflicte şi au apărut multe", a declarat preşedintele UDMR Kelemen Hunor, la dezbaterea cu Theodor Paleologu, de la Iaşi, organizată în cadrul Summitului Tinerilor 2019.

Prezidenţiabilul UDMR spune chiar că îl vede pe contracandidatul său Theodor Paleologu în funcţia de ministru de Externe, dar cu o condiţie- să se distanţeze de "Petrov".

"Eu dacă aş fi preşedinte, din 15 decembrie aş insista enorm ca Theodor Paleologu să devină ministru de Externe. Şi sunt convins că nu va fi afectat de relaţia cu Petrov. Prim-ministru, eventual, dar pentru asta trebuie să câştige PMP alegerile. E important să se distanţeze de Petrov, aşa cum m-am distanţat eu de de PSD", a mai spus Kelemen Hunor.

În replică, candidatul PMP a spus: "Hunor, nu e prea elegant. E primul lucru pe care iî am în relaţia noastră să-ţi reproşez. Ăsta este argumentul pe care îl folosesc oameni pe care nu-i stimăm prea mult".

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat,pe 20 septembrie, că fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost colaborator al Securităţii, decizia nefiind definitivă.

Pe 29 mai, Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat la Secţia Contencios Administrativ Fiscal dosarul deschis la sesizarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care cere stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu.

În acţiunea în instanţă se arată că fostul preşedinte şi-a turnat colegii şi a menţinut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului, numele de cod fiind "Petrov". În dosar sunt documente de la SRI şi MApN.

Kelemen Hunor: Serviciile secrete în Justiţie nu au ce căuta. Dacă o zecime e adevărat, e o problemă

Kelemen Hunor, candidatul UDMR la preşedinţie, spune că dacă o zecime din ceea ce a apărut în spaţiul public cu privire la implicarea SRI în Justiţie este adevărat, atunci ţara are o problemă reală. Kelemen afirmă că serviciile nu au ce căuta în sistemul judiciar.

"Serviciile secrete în Justiţie nu au ce căuta. Dacă doar o zecime este adevărat, inclusiv cu protocoalele, este o mare problemă. Sunt pentru servicii perormante, dar România are nevoie şi de o justiţie independentă", a declarat Kelemen Hunor, la Iaşi, în cadrul unei dezbateri electorale.

Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă DNA şi actualul şef al Parchetului European, a declarat recent că ar mai semnat protocoale cu SRI, aceste documente nefiind nelegale.

"Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar nu a avut o problemă", a declarat Laura Codruţa Kovesi, într-un intevriu pentru ziare.com.

„Dar, din punctul meu de vedere, nu e nimic rău ca un conducator de instituţie să facă un acord de lucru, că se numeste protocol sau altfel”, a mai punctat fosta şefă DNA

Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.

Curtea Constituţională a stabilit în primăvara acestui an, cu privire la încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituţionale şi au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

CCR precizează că, analizând conţinutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 şi Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acţiune” şi ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condiţiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii ameninţărilor securităţii naţionale, ci vizează şi combaterea ”infracţiunilor grave”, depăşesc cadrul legal, în condiţiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală şi, prin urmare, nici competenţă în acest domeni