Potrivit MAE, în decembrie 2006, a fost elaborat de către un grup de lucru un proiect de lege privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Grupul de lucru era format de către secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi compus din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Justiţiei, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
MAE precizează, în răspunsul transmis la o solicitare MEDIAFAX, că acest proiect de lege a fost transmis Autorităţii Electorale Permanente în vederea completării şi clarificării unor aspecte de fond care exced aria de competenţă a Ministerului de Externe. Proiectul se află încă în atenţia AEP.
Proiectul de lege introducea posibilitatea pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate de a vota prin corespondenţă în cadrul alegerilor parlamentare, al alegerilor pentru Parlamentul European şi al primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.
MAE susţine că, sub aspectul ariei personale de aplicare, acest proiect de lege îi viza doar pe cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, aceştia având posibilitatea de a opta între a-şi exercita dreptul de vot în baza dispoziţiilor legilor electorale în vigoare – modalitatea clasică de prezentare la urne – sau de a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă.
„Ministerul Afacerilor Externe sprijină în continuare necesitatea creării unui sistem de vot prin corespondenţă. MAE îşi va aduce contribuţia la concretizarea unui astfel de proiect, în limitele expertizei şi competenţei sale”, conchide MAE.
În vara anului 2007, purtătorul de cuvânt de la acea vreme al Ministerului de Externe, Ilie Bănică, declara că proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost finalizat şi urmează a fi supus dezbaterii publice.
Presa relata, ulterior, că MAE a supus dezbaterii publice, pe site-ul instituţiei, un proiect de lege care ar fi permis cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să voteze prin poştă.
Potrivit acelei iniţiative, cu cel puţin 30 de zile înaintea scrutinului, românii din străinătate ar fi trebuit să adreseze o cerere scrisă de înscriere în registrele electorale la misiunea diplomatică a României din statul de domiciliu sau reşedinţă, oficiul consular de care aparţineau.
Cu 15 zile înainte de ziua scrutinului, misiunea diplomatică urma să transmită, pe cheltuiala Ministerului de Externe, prin poştă şi cu confirmare de primire, fiecărui cetăţean înscris în registrul electoral, documentele necesare exercitării votului: buletin de vot, plic interior, certificat de alegător, plic exterior şi instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă. După vot, plicul urma să se întoarcă la misiunea diplomatică sau oficiul consular.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, în timpul întâlnirii anuale cu membrii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, că va milita, în actualul său mandat de şef al statualui, pentru introducerea votului prin corespondenţă şi înfiinţarea unui call-center pentru românii din străinătate.