Marko, surprins de declaraţia atribuită părţii ungare privind amânarea intrării în Schengen

"M-a surprins şi pe mine această declaraţie, cunoscând poziţia Germaniei şi Franţei, ştiam că ar putea să fie probleme cu data aderării, în martie, a României în sistemul Schengen. Am contat şi vrem să contăm, în continuare, pe susţinerea Ungariei în ceea ce priveşte respectarea datei iniţiale", a spus liderul Uniunii.

El a arătat că, personal, cunoaşte că există posibilitatea amânării, dar a subliniat că România încercă să respecte data iniţială.

"Din acest punct de vedere, e importantă susţinerea Ungariei. Din acest punct de vedere, am impresia că, totuşi, şi de la Ministerul de Interne din Ungaria s-au grăbit cu această declaraţie. Când am avut contacte, ei ne-au asigurat în legătură cu susţinerea lor. Nici acum nu s-a spus că nu ne susţin, dar am înţeles că, de fapt, amânarea va avea loc. Deocamdată, după ce Germania şi Franţa şi-au exprimat o anumită poziţie, am văzut cu toţii că e problemă cu respectarea datei, dar noi am îndeplinit toate criteriile şi, în continuare, am vrea să intre România în Schengen", a afirmat preşedintele UDMR.

El a spus că România a îndeplinit criteriile tehnice, iar cele politice "pot fi oricând discutate", Marko adăugând că el nu consideră că România ar putea avea "probleme politice majore".

"Suntem membri în Uniunea Europeană, încercăm să respectăm toate criteriile, şi cele tehnice şi cele politice. În continuare, după părererea mea, trebuie să încercăm să obţinem data iniţială", a subliniat liderul UDMR.

Aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu va avea loc în martie, cele două ţări putând fi integrate în spaţiul Schengen cel mai devreme în octombrie, a declarat, miercuri, ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, citat de agenţia dpa, conform NZZ.ch.

Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a declarat, pentru MEDIAFAX, că afirmaţiile ministrului ungar de Interne au fost "redate greşit", precizând că partea ungară s-a angajat să susţină intrarea României în Schengen la termenul stabilit, în martie 2011.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că, în momentul de faţă, preşedinţia ungară a UE are pe agendă extinderea Spaţiului Schengen, el precizând însă că autorităţile române au cerut ministerului ungar de Interne declaraţia lui Sandor Pinter.

Preşedintele Traian Băsescu declara, miercuri, la Consiliul Superior al Magistraturii, că îşi asumă responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în Spaţiul Schegen, în calitate de şef al statului.

El a menţionat, că, din păcate, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost anexat ca o condiţie pentru Schengen.

Preşedintele a adăugat însă că este "evident"că "marile noastre probleme" sunt cantonate în zona Justiţiei şi fiecare trebuie să-şi asume responsabilităţile.

La sfârşitul lunii noiembrie 2010, Olanda şi Franţa au condiţionat aderarea României şi Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În decembrie, Franţa şi Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, declara, la sfârşitul anului trecut, că este optimist şi că "2011 va fi anul în care România va adera la Spaţiul Schengen", pentru că au fost îndeplinite "toate obiectivele" şi ţara este pregătită.

În opinia lui Igaş, România va adera la Spaţiul Schengen în prima parte a anului 2011, aşa cum era prevăzut iniţial, fiind făcute toate demersurile în acest sens. Ministrul adăuga că Guvernul a îndeplinit tot ce şi-a asumat şi susţine aderarea la data stabilită.

România ar urma să adere la Spaţiul Schengen în martie 2011.

În prezent, Spaţiul Schengen cuprinde 25 de state membre - Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Olanda, Ungaria, două ţări asociate - Islanda şi Norvegia şi, din decembrie 2008, Elveţia.