Meleşcanu: Cea mai bună amintire din parcursul spre NATO a fost sprijinul ferm al clasei politice

"Amintirea cea mai bună pe care o am privind aderarea României la NATO, atât referitor la semnarea Parteneriatului pentru pace, cât şi la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord, o constituie spijinul ferm şi pluripartizan al tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament pentru realizarea acestui obiectiv. Nu există motivare mai puternică pentru un ministru de Externe în demersurile sale decât asigurarea că activitatea sa reprezintă cu adevărat un interes naţional fundamental al României, care este susţinut nu numai de toate puterile politice din Parlament, ci şi de marea majoritate a populaţiei", a spus, pentru MEDIAFAX, Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe, cel care a semnat în 1994, la Cartierul General al NATO, Documentul-cadru al Parteneriatului pentru Pace, România devenind astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care aderă la PfP.

Întrebat de MEDIAFAX care au fost câştigurile şi momentele critice din parcursul României în Parteneriatul pentru Pace şi NATO, din punctul său de vedere ca fost ministru de Externe şi al Apărăii, Meleşcanu a spus că beneficiile privesc intrarea într-o "alianţă cu puterile cele mai importante din lume în domeniul militar" şi "obligaţia României ca în momentul de aderare să efectueze o reformă a mecanismului militar".

"Câştigul cel mai important l-a reprezentat intrarea României într-o structură de securitate, o alianţă militară cum este NATO care asigură României sprijinul unei structuri de securitate, bazată pe o alianţa colectivă de apărare, care şi-a dovedit eficienţa în perioada Războiului Rece, o alianţă cu puterile cele mai importante din lume în domeniul militar, începând cu SUA, Franţa şi Marea Britanie, care sunt şi ţări posesoare de arme nucleare şi concomitent cu celelalte state NATO mai vechi sau mai noi membre ale alianţei. Al doilea mare câştig a fost obligaţia României ca în momentul de aderare să efectueze o reformă a mecanismului militar şi să promoveze valori şi principii democratice care să contribuie la trecerea de la un sistem dictatorial la o democraţie de tip occidental", a spus Teodor Meleşcanu.

Directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) consideră că momentul cel mai critic din parcursul spre NATO a fost Summit-ul de la Madrid, când "speranţele din anul 1997 de a fi invitaţi să fim ţară membră cu drepturi depline nu au întrunit consensul tuturor participanţilor, în condiţiile în care România - şi mai ales armata română - făcuse eforturi deosebite să se alinieze la standardele NATO".

În privinţa felului şi sensului în care s-a reformat SIE ca urmare a aderării la NATO, directorul Serviciului a remarcat faptul că Alianţa "nu impune criterii fixe în domeniul reformei serviciilor de informaţii pentru statele membre sau candidate, manifestând o mare flexibilitate faţă de modelele naţionale existente".

"Neintervenţia NATO în procesele naţionale de reformare a activităţii serviciilor de informaţii se datorează principiului potrivit căruia este mai productivă adaptarea acestor procese la specificul statelor membre decât impunerea unor şabloane", a mai remarcat directorul SIE, adăugând că, deşi organizaţia nu a impus criterii fixe, "SIE a respectat o serie de standarde".

"Un aspect important a fost democratizarea şi transparentizarea cadrului legislativ în baza căruia ne desfăşurăm activitatea, astfel încât să ne exercităm atribuţiile cu respectarea principiilor legalităţii, echidistanţei politice, obiectivităţii, imparţialităţii şi oportunităţii", a menţionat directorul SIE.

Meleşcanu a spus că un reper principal al reformării Serviciului a privit "instituirea unui control democratic parlamentar asupra activităţii SIE, acesta având rolul de a creşte transparenţa în domeniul securităţii, concomitent cu păstrarea secretului privind acţiunile operative, sursele de informare, metodele şi mijloacele folosite" şi că "acest obiectiv a fost realizat prin crearea Comisiei speciale de control asupra activităţii SIE şi colaborarea cu aceasta".

De asemenea, "în subsidiar" s-au urmărit "crearea unei culturi de securitate moderne şi asigurarea unei solide educaţii de securitate; realizarea unei cooperări eficiente cu structurile informative ale statelor democratice în vederea cunoaşterii, prevenirii şi contracarării ameninţărilor comune la adresa democraţiei şi statului de drept; adoptarea unui cadru legislativ clar şi funcţional, care să reglementeze statutul, funcţionarea, cooperarea, sarcinile şi controlul SIE, folosirea metodelor şi mijloacelor specifice de obţinere şi verificare a informaţiilor, precum şi de păstrare a informaţiilor clasificate, pentru a nu lăsa loc unor interpretări/blocaje şi a nu permite disiparea resurselor disponibile, suprapuneri în activitate şi, implicit, apariţia unei stări de concurenţă la nivelul serviciilor (toate aceste neajunsuri putând avea repercusiuni grave asupra securităţii naţionale)", a detaliat Teodor Meleşcanu.

Directorul SIE a adăugat că reformarea Serviciului a mai privit "responsabilizarea SIE în îndeplinirea sarcinilor trasate şi a clasei politice ca beneficiar al produselor activităţii acestuia, SIE având atribuţii strict pe linia argumentării şi susţinerii deciziilor politice, nu şi în elaborarea lor; creşterea gradului de interoperabilitate internă printr-o planificare realistă şi coordonare a activităţii cu celelalte structuri de informaţii; limitarea competenţelor SIE exclusiv la culegerea de informaţii cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale şi asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, aceasta constituind o condiţie esenţială pentru a beneficia de credibilitate la nivelul altor structuri de informaţii şi pentru a asigura eficienţa muncii de informaţii".

Întrebat de MEDIAFAX care au fost efectele pozitive ale reformării SIE, Meleşcanu a răspuns că beneficiile "instituţionale sunt legate în primul rând de consolidarea rolului SIE în arhitectura de securitate naţională şi euroatlantică, iar cea mai elocventă dovadă este faptul că regăsim informările elaborate în analizele integrate la nivelul comunităţii româneşti de intelligence şi structurilor NATO de analiză - situaţie care confirmă valoarea activităţii informativ-operative desfăşurate".

"În al doilea rând, procesul de reformă în SIE - de fapt, o permanentă adaptare la evoluţiile mediului internaţional sau regional de securitate - a generat o structură instituţională modernă, bazată pe o cultură organizaţională puternică şi o capacitate de a sprijini mecanismele naţionale de gestionare a situaţiilor de criză din sfera securitară", a completat Meleşcanu.

Întrebat care au fost "umbrele" din procesul de reformare al Serviciului, Meleşcanu a afirmat că "nu se poate vorbi în aceşti termeni".

"Orice demers managerial de adaptare permanentă a activităţii unei instituţii moderne are o dinamică influenţată de numeroşi factori interni şi externi, dar important este că obiectivul final al reformei SIE este susţinut la toate nivelurile de execuţie şi de conducere", a conchis directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu.

Actualul director al SIE, Teodor Meleşcanu, a fost ministru de Externe în perioada în perioada 1992-1996 şi ministru al Apărării în perioada 2006-2008.