Mesajul lui Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Mesajul a fost prezentat la evenimentul organizat la Memorialul Holocaustului din Bucureşti.

„Cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aduc un pios omagiu memoriei tuturor victimelor şi îmi exprim compasiunea faţă de supravieţuitori şi de rudele acestora, onorându-i pe cei care, riscându-şi viaţa, i-au salvat de la moarte şi i-au ajutat pe cei prigoniţi. Rememorarea acelei negre perioade şi a cumplitelor tragedii prin care au trecut sute de mii de evrei români care au cunoscut deportarea, foametea, condiţiile inumane din lagăre, boala şi frigul, suferinţele agonizante reprezintă o probă a asumării trecutului şi un îndemn de a nu uita istoria. În acelaşi timp, în această zi reafirm angajamentul statului român faţă de valorile democratice şi faţă de preţuirea demnităţii umane. Memoria victimelor, poveştile supravieţuitorilor şi ale urmaşilor acestora ne ajută să cunoaştem consecinţele antisemitismului şi ale urii şi să transmitem adevărul istoric mai departe, împreună cu convingerea că astfel de atrocităţi nu trebuie să mai fie permise şi că întotdeauna vor exista persoane care vor refuza să pactizeze cu răul şi vor lupta cu toate forţele pentru ca viaţa, demnitatea şi integritatea să primeze”, a transmis preşedintele României.

Klaus Iohannis s-a referit şi problemele actuale.

„Din păcate, terorismul, ura, violenţa, dezinformarea şi discursul instigator la ură capătă din nou amploare şi este responsabilitatea generaţiilor de astăzi să le stopeze. Se împlinesc două decenii de când marcăm Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. În aceşti 20 de ani, ţara noastră şi-a asumat responsabilitatea pe care a avut-o în timpul Holocaustului şi a devenit un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte promovarea memoriei acelei cumplite perioade. România a construit un cadru legislativ care adoptă definirea antisemitismului aşa cum a fost ea propusă de Alianţa Internaţională de Comemorare a Holocaustului, prin care sunt interzise organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist şi xenofob, şi a adoptat şi strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură”, a adăugat Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai spus că introducerea materiei „Istoria Evreilor. Holocaustul”, precum şi realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului din România „vor contribui la însuşirea lecţiei dureroase a trecutului, astfel încât să fim mereu vigilenţi pentru a nu permite răului să se răspândească, iar derapajele de orice fel, intoleranţa şi discriminarea să fie condamnate şi sancţionate”.

De asemenea, Iohannis a arătat că „parteneriatele între societatea civilă şi autorităţile publice centrale şi locale au un rol esenţial în consolidarea democraţiei şi în recunoaşterea, pe plan internaţional, a eforturilor şi a demersurilor României de prezervare a memoriei Holocaustului şi de profilare ca o ţară ancorată în respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.

„Pe parcursul celor două mandate, am susţinut constant necesitatea cunoaşterii adevărului şi am promovat memoria victimelor Holocaustului, precum şi importanţa educării tinerelor generaţii în spiritul unor principii sănătoase. În acest sens, am subliniat cu fiecare ocazie că procesul de conştientizare a consecinţelor trecutului trebuie să aibă instrumentele necesare şi să fie urmat de acţiuni preventive pentru ca asemenea atrocităţi să nu mai aibă loc vreodată. Solidaritatea, toleranţa, empatia, preţuirea diversităţii, grija faţă de semeni şi respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale constituie temelia pe care se dezvoltă şi se consolidează orice democraţie şi reprezintă elemente esenţiale prin care putem preveni şi combate ura şi discriminarea, care pot lovi sufletul unei întregi naţiuni”, a precizat Klaus Iohannis.