MODIFICĂRILE Codului de procedură penală, aviz favorabil în Comisia Iordache: Un inculpat achitat în primă instanţă nu poate fi rejudecat în apel, fără probe noi/ USR va sesiza CCR

"Codul de procedură penală vizează transpunerea directivei UE legată de prezumţia de nevinovăţie, cât şi cealată care se referă la confiscarea extinsă. Tot în acest Cod sunt modificările care vizează armonizarea cu deciziile Curţii Constituţionale şi decizia CEDO. De asemenea, aici se pun în concordanţă şi cea mai importantă este cea cu eliminarea Camerei prelimininare pentru a scurta procedura judiciară. Luni intră deja raportul în Senat pentru a fi adoptat şi ca România să nu mai plătească eventuale penalităţi pentru neaplicarea directivei UE cu prezumţia de nevinovăţie. Directivele sunt cuprinse aici. În două săptămâni va ieşi din Parlament", a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Florin Iordache.

Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru legile Justiţiei aduse Codului de procedură penală, se numără cel care prevede că prin care procurorii să poată distruge probele unei înregistrări obţinute în mod ilegal.

"Probele obţiunute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind lovite de nulitate absolută. (...) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei şi a mijloacelor de probă. Probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului în ce priveşte cauzele aflate în faca de urmărire penală, respectiv al instanţei, în ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată", prevede propunerea CSM, asumată de PSD şi ALDE, adoptată în Comisie.

Un alt amendament se referă la faptul că o persoană poate beneficia de reducerea pedeapsei, pentru un denunţ pe care l-a făcut, doar dacă acesta este făcut într-un termen de maximum şase luni de la data la care persoana a luat la cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.

Alte modificări la Codul de procedură penală:

"Înregistrările de pe camerele de supraveghere precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă (n.r. - ceea ce presupune neluarea în calcul a înregistrărilor de pe camerele de supraveghere private).

Art. 290 - Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana luat cunoştiinţă de săvîrşirea infracţiunii.

Art 214 - Instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune prin încheiere luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat la cererea motivată a procurorului sau din oficiu pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile.

Articolul 71 privind temeiul strămutării: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă ce rezultă din probe sau indicii temeinice."

Comisie: Un inculpat achitat în primă instanţă nu poate fi rejudecat în apel, fără probe noi

Comisia pentru legile justiţiei a modificat Codul de procedură penală, adoptând o propunere potrivit căreia o instanţă de apel nu poate desfiinţa decizia, în primă instanţă, de achitare a unui inculpat şi nu poate da o hotărâre de condamnare în apel, fără readministrarea probelor sua fără probe noi.

"Instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea", potrivit unei propuneri adoptate de Comisia specială la articolul 421 din proiectul Codului de procedură penală.

O altă modificare, adoptată de forul de specialitate, şi adusă unei litere din articolul 453 din Codul de procedură penală prevede că: "g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei"

Deputatul USR, Stelian Ion, a acuzat că acest amendament a fost adoptat cu dedicaţie pentru liderul PSD, Liviu Dragnea.

„Permite pe viitor redeschiderea proceselor în care judecătorul care s-a pronunţat nu este acelaşi cu cel care redactează hotărârea. Din cunoştinţele mele din presă este exact situaţia lui Liviu Dragnea, cel care a primit deja o condamnare definitivă. (...) Iată că este o prevedere cu dedicaţie”, a declarat deputatul USR, Stelian Ion, după şedinţa Comisiei speciale.

În schimb, deputatul PSD, Eugen Nicolicea, a explicat că în dosarul lui Liviu Dragnea a durat prea mult decizia finală a instanţei, iar judecătorul a ieşit la pensie.

"A apucat să se pensioneze (n.r - judecătorul din dosarul lui Dragnea) pentru că a durat 100 de ani, dacă şi-ar fi făcut treaba aşa cum trebuie nu ar fi apucat să se pensioneze. Este o încălcare de lege că nu a semnat mai demult. Pensionarea nu se face de azi pe mâine, de când depui dosarul până se aprobă poţi să semnezi mama hotărârilor", a declarat deputatul PSD, Eugen Nicolicea la finalul dezbaterilor.

"Am văzut satisfacţia de pe chipul domnului Nicolicea. Faptul că s-a adoptat un amendament prin care apelul este golit de conţinut, cum preşedintele a fost trasformat în notr, iată că instanţele la rândul lor în instanţe de tip notarial, pentru că aflăm că ele nu mai pot schimba o decizie de fond. Modificarea Codului de procedură penală are efect asupra tuturor infractorilor din România. În momentul de faţă România devine un stat infracţional. Ceea ce s-a întâmplat acum este extraordinat de grav", a afirmat preşedintele USR, Dan Barna.

USR va sesiza CCR asupra modificărilor Codului de procedură penală

Preşedintele USR, Dan Barna, a anunţat că partidul pe care îl conduce vrea să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) asupra proiectul de lege care aduce modificări la Codul de procedură penală.

"Evident, vom ataca la Curtea Constituţională acest Cod de procedură penală, pentru că este obligatoriu acest lucru şi e singura soluţie şi singura speranţă pe care o mai avem în momentul de faţă. În momentul de faţă, România devine în mod oficial un stat infracţional, un stat în care legea este făcută de infractori pentru propriile interese. Modificarea codului de procedură penală are efect asupra tuturor infractorilor din România", a anunţat preşedintele USR, Dan Barna, la încheierea şedinţei Comisiei speciale pentru legile justiţiei care a avizat favorabil proiectul care propune modificarea Codului de procedură penală.