Monumentul "Aripi", dedicat celor care s-au jertfit împotriva comunismului, a fost dezvelit. Iohannis, la eveniment: Crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite - GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

“În faţa dumneavoastră se află un monument imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute nouă. Din el se înalţă spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime. Aceste aripi poartă spre înaltul cerului sufletele noastre, ale foştilor deţinuţilor politici deportaţi, azvârliţi mişeleşte în miez de noapte în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce,” a declarat Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi din România, prezent fiind la eveniment.

La festivitate au participat mai mulţi oficiali români şi străini dar şi foşti deţinuţi politici. Evenimentul a început cu intonarea imnului naţional de către fanfara Regimentului de Gardă Mihai Viteazul, urmată de un moment de reculegere, ulterior fiind dezvelit monumentul realizat în memoria luptătorilor de rezistenţă anticomunistă 1945 – 1989. De asemenea, a fost susţinut şi un moment religios de reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai cultelor religioase ale căror credincioşi au murit sau şi-au pierdut viaţa în închisorile, lagărele sau spaţiile de deportare comuniste.

Monumentul "Aripi" a fost realizat de sculptorul Mihai Buculei şi este un proiect înfiinţat în 1997 de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi sprijinit de preşedintele Emil Constantinescu. Proiectul a fost demarat efectiv în anul 2003, printr-o Hotărâre de Guvern şi a fost susţinut financiar de Ministerul Culturii până în 2007, apoi preluat de Primăria Municipiului Bucureşti şi finalizat în acest an.

"Aripi" a costat circa 3 milioane de euro, cântăreşte peste 100 de tone şi are o înălţime de peste 20 de metri, fiind reprezentat de autorul său, sculptorul Mihai Buculei, sub forma a trei aripi care se întind către cer, realizate din oţel inoxidabil. Mihai Buculei, al cărui tată a fost deţinut politic la Aiud, şi-a dorit ca impresia lăsată de acest monument să fie aceea că ariplile se desprind de pământ.

Aartistul Mihai Buculei spunea într-un interviu acordat MEDIAFAX că monumentul "Aripi" va fi un însemn naţional. "Şi nu numai naţional. Chinul ăsta al oamenilor de către comunişti s-a răspândit în multe ţări", spunea sculptorul, precizând că simbolul zborului va marca toată povestea tristă a unei generaţii, a părinţilor şi bunicilor noştri care au fost chinuiţi de regimul comunist.

În afară de "Aripi", Mihai Buculei, în vârstă de 75 de ani, este şi autorul altor lucrări importante din Bucureşti, între care monumentul lui Corneliu Coposu, statuia lui Simon Bolivar şi statuia lui Şerban Cantacuzino de pe Dealul Patriarhiei. Totodată, Mihai Buculei este cel care va realiza Monumentul Marii Uniri de la Alba-Iulia, după ce a câştigat un concurs naţional organizat în acest sens.

Iohannis: Crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite

Klaus Iohannis a declarat că este îngrijorat de blocarea investigaţiilor privind crimele comunismului şi a solicitat deblocarea situaţiei, adăugând că, de asemenea, crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite şi este nevoie de o lege care să interzică negarea crimelor comunismului.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut aceste declaraţii, luni, cu ocazia inaugurării monumentului "Aripi", dedicat rezistenţei anticomuniste şi amplasat pe esplanada Casei Presei Libere, în locul în care se afla statuia lui Lenin, în timpul regimului comunist.

Preşedintele a spus că susţine crearea cât mai repede posibil a unui Muzeu Naţional al Comunismului, pentru că generaţiile de tineri trebuie să cunoască ideologia, istoria şi moştenirea regimului totalitar. În context, a cerut deblocarea investigaţiilor privind crimele comunismului, dar şi a crimelor de la Revoluţie.

"Tinerii trebuie să ştie că regimul comunist a banalizat moartea şi suferinţa, a îngrădit sistematic drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi a comis nenumărate abuzuri în numele unei utopii criminale. Nu putem să permitem repetarea, indiferent de formă, a unor astfel de derapaje tragice. Trecutul trebuie să constituie astfel un semnal de alarmă pentru tinerii de astăzi, iar acţiunea justiţiei este fundamentală în acest sens. Sunt îngrijorat de blocarea investigaţiilor în privinţa crimelor comunismului, după câţiva ani de progrese. Continuarea investigaţiilor trebuie să fie o prioritate pentru instituţia abilitată de lege şi solicit factorilor de decizie să ia măsuri pentru deblocarea situaţiei. De asemenea, crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite", a spus Iohannis.

Iohannis a mai susţinut că este nevoie de o lege care să interzică negarea crimelor comunismului pentru că, în ultimul timp, "au apărut semnale că există persoane care pun la îndoială ori banalizează sacrificiul şi tragedia victimelor regimului comunist".

"Avem nevoie, prin urmare, de o legislaţie care să interzică orice formă de negare a crimelor comunismului. O astfel de lege trebuie să sancţioneze şi tendinţele de articulare a cultului persoanelor care se fac vinovate de promovarea abuzurilor pe criterii politice în vremea comunismului. Numai aşa arătăm că am înţeles drama trecutului totalitar şi că apărăm principiile după care se ghidează statul de drept" a mai spus şeful statului.

Iohannis a mai spus că monumentul Aripi este o victorie simbolică asupra comunismului, tocmai pentru că a fost amplasat pe locul în care, în urmă cu 26 de ani, se afla statuia lui Lenin, "unul dintre cei mai malefici oameni ai istoriei, doctrinarul bolşevismului".

"Cei mai mulţi dintre cei care au luptat împotriva regimului comunist nu au apucat să trăiască euforia momentului 1989 şi nici satisfacţia la inaugurarea monumentului care le este consacrat. Aripile lor s-au frânt sub greutatea Cortinei de Fier, în spatele căreia au fost prinşi după cel de-al doilea Război Mondial. Dar ştim prea bine că ei au crezut cu tărie în prăbuşirea regimului comunist şi în revenirea la o societate bazată pe valorile democratice. Pentru sacrificiul lor, le suntem profund recunoscători şi îndatoraţi" a mai afirmat Iohannis, în alocuţiunea sa.

El i-a mulţumit fostului preşedinte Emil Constantinescu, pentru iniţierea acestui proiect. De altfel, Constantinescu a fost singurul fost şef de stat prezent la eveniment, alături de miniştri ai Cabinetului Cioloş.