Motivarea condamnărilor în cazul Zambaccian: Adrian Năstase a încercat, în cel mai pur stil mafiot, să impună tăcerea lui Ioan Păun

Aceste concluzii apar în motivarea deciziei prin care instanţa supremă i-a condamnat definitiv pe soţii Adrian şi Dana Năstase în dosarul privind importurile de bunuri din China, cunoscut ca dosarul "Zambaccian".

În documentul citat, instanţa arată că Năstase era disperat să ascundă adevăratul motiv pentru care a comis faptele penale şi a acţionat "în cel mai pur stil mafiot" atunci când a încercat să impună tăcerea "trădătorului", în speţă a denunţătorului său, Ioan Păun.

"De asemenea, inculpaţii Năstase s-au prevalat de situaţia juridică aparentă a unui imobil care în realitate le aparţinea (casa din strada …, de care au înţeles să se dezică public pentru a împiedica stabilirea răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită (...) şi a zădărnici o eventuală cercetare a averii lor reale", se arată în documentul citat.

Prin urmare, notează judecătorii ICCJ, "gravitatea faptelor deduse judecăţii nu se rezumă la actele de corupţie pură comise de inculpaţi, ci include permanenta preocupare a acestora de obstrucţionare a aflării adevărului atât cu privire la infracţiunile de corupţie, cât şi referitor la situaţia lor materială reală".

"Această conduită a fost adoptată atât în perioada în care au fost comise faptele de corupţie (şi s-a concretizat în săvârşirea unor infracţiuni conexe sau prevăzute de legi speciale), cât şi după punerea lor sub învinuire (şi s-a manifestat sub forma şantajului comis de inculpatul Năstase Adrian)", se mai arată în motivare.

Instanţa supremă mai spune că, în ce priveşte infracţiunea de şantaj, "cele două convorbiri ambientale purtate cu martorul Creţu Octavian dezvăluie disperarea inculpatului Năstase Adrian de a împiedica aflarea adevărului atât cu privire la faptele de corupţie comise în legătură cu bunurile achiziţionate din China (pe care încearcă să le bagatelizeze), cât şi cu privire la planul secund (care pare mai important pentru inculpat), al unei posibile declanşări a controlului averii sale".

"În acest context, inculpatul Năstase nu a avut nicio reţinere de a acţiona în cel mai pur stil mafiot, încercând să impună tăcerea persoanei care 'l-a trădat' (aşa cum însuşi inculpatul s-a exprimat) prin dezvăluiri viitoare compromiţătoare pentru aceasta, ce aveau însă să fie făcute nu de către inculpat, ci de o persoană care, spre deosebire de partea vătămată Păun Ioan, a ales să-i fie credincioasă până la capăt (inculpata Jianu Irina Paula)", se menţionează în motivare.

Numele lui Octavian Creţu, pe de altă parte, ar apărea, ca denunţător, şi în cel mai nou dosar al lui Dan Voiculescu, potrivit unor surse judiciare. Creţu ar fi, astfel, unul dintre oamenii de afaceri pe care i-ar fi şantajat Voiculescu, cu scopul de a obţine contracte de publicitate pentru trustul său de presă.

Comisia de liberare condiţionată de la Penitenciarul Jilava analizează dacă Adrian Năstase poate fi eliberat din închisoare, după executarea unei treimi din pedeapsă, urmând să facă o propunere, pe care o va trimite instanţei. Fostul premier are dreptul să ceară liberarea condiţionată după ispăşirea unei treimi din pedeapsă dat fiind că are peste 60 de ani şi că a fost condamnat înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri.

Adrian Năstase execută o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare, după ce a fost condamnat în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii.

În 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis, după contopirea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii", să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.

Instanţa supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeaşi zi.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul "Zambaccian" pentru că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii". El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.