Nazare, despre noua lege a salarizării: „Fiecare miliard în plus devine o obligație permanentă”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Nazare atrage atenția că masa salarială din sectorul public reprezenta în 2024 aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene. Potrivit ministrului, aceasta este cea mai ridicată pondere din UE.

„Aceasta nu înseamnă că fiecare angajat public este bine plătit sau că nu există categorii profesionale care trebuie recalibrate. Datele arată însă că anvelopa salarială este foarte mare în raport cu veniturile pe care statul reușește să le colecteze”, spune el.

Orice diferență adăugată devine o obligație permanentă

Ministrul Finanțelor spune că este important de explicat ce înseamnă diferența dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei și variantele de anvelope suplimentare discutate în spațiul public în ultimele zile.

Ce au cerut liderii politici pentru legea salarizării. „Acceptabilitatea socială”, printre cerințe

Legea salarizării, din nou amânată. Nicușor Dan și liderii coaliției nu au ajuns la un acord. Anunțurile lui Burnete și Pîslaru

„Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 miliarde de lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare. Acesta este unghiul principal de analiză al Ministerului Finanțelor în discuția de azi cu liderii partidelor politice asupra noii legi a salarizării”, a transmis joi ministrul Finanțelor.

El adaugă că nu este vorba despre bani în plus față de cele 8 miliarde de lei agreate prin acord politic și cheltuiți o singură dată, ci despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă.

Corectarea inechităților, cu protejarea stabilității bugetare

Alexandru Nazare arată că Ministerul Finanțelor susține o reformă care, încă din etapa de proiectare, să fie aliniată cu jaloanele și obligațiile asumate de România, astfel încât noua lege să poată fi aplicată efectiv și finanțată predictibil.

„Este o responsabilitate cu atât mai importantă cu cât România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, trebuie să finanțeze simultan investiții și nevoi suplimentare pentru a-şi apăra cetățenii în actualul context global și are de făcut, până în 2031, cel mai amplu efort de consolidare fiscală din UE”, explică ministrul.

El admite că este necesar ca noua lege să corecteze inechitățile acumulate și să ofere reguli mai clare pentru angajații din sectorul public, dar că este obligatoriu să fie protejate stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului și credibilitatea financiară a României.

Condițiile Ministerului Finanțelor

Nazare transmite că masa salarială publică a avut în România o evoluție mult mai volatilă decât media europeană în ultimii ani. După corecția din 2022–2023, cheltuielile au crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a venit în contextul măsurilor de consolidare fiscală.

„Această evoluție de tip «creștere – înghețare – corecție» este exact ceea ce trebuie să evităm prin noua lege. România are nevoie de o salarizare predictibilă, construită pe reguli și limite multianuale, nu de majorări care ulterior nu mai pot fi finanțate și trebuie suspendate sau corectate”, spune ministrul.

Ministerul Finanțelor, mai spune Nazare, va susține o formă a legii care îndeplinește simultan trei condiții:

este echitabilă pentru angajați;
poate fi finanțată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală;
îndeplinește în mod real cerințele jalonului asumat prin PNRR.

„România are cea mai ridicată inflație și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o datorie publică în creștere și o economie care nu mai avansează în ritmul de care avem nevoie.

De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare”, susține Alexandru Nazare.