Neacşu (PSD): În respingerea urmăririi penale a primat valoarea emotivă a discursului lui Borbely

"La experienţa pe care o am în Parlament, opinez că din toate grupurile politice s-a votat şi pentru, şi împotriva încuviinţării. Eu cred că a primat, dacă vreţi părerea mea persoanală, valoarea emotivă a discursului domnului Borbely şi cred că probabil şi faptul că, cel puţin din ceea ce a precizat domnia sa, a apărut că demersul este unul nu foarte bine argumentat. Cred că asta a fost unul dintre factorii de influenţă", a precizat Neacşu.

Întrebat de ce liderul PSD, premierul Victor Ponta, nu a fost prezent la acest vot, Neacşu a răspuns că, din câte cunoaşte, premierul este prins într-o acţiune pe linie guvernamentală.

Marian Neacşu a susţinut că el a votat pentru începerea urmăririi penale, lucru pe care l-a recomandat şi colegilor săi din PSD, susţinând şi că o mare parte dintre aceştia au votat astfel.

"Eu pot să garantez pentru ceea ce am făcut eu şi pentru ceea ce am recomandat colegilor mei şi opinez că o mare parte dintre ei au votat aşa cum am precizat", a adăugat liderul PSD, care a exclus varianta votului PSD în schimbul obţinerii susţinerii din partea UDMR pentru a avea majoritate în Senat.

Neacşu a mai spus că „este complicat ce mesaj dă Parlamentul” prin votul în cazul Borbely. „E complicat de spus ce mesaj dă, votul parlamentar este liber, nu putem impune, discuţii am avut pe această temă şi angajamentul nostru ferm a fost totdeauna să votăm pentru încuviinţarea cererilor de arestare sau, în cazul de faţă, pentru începerea urmăririi penale. Nu am niciun instrument legal pentru a putea să urmăresc ce face fiecare dintre ei, cel mult pot să recomand”, a arătat liderul PSD.

El a mai spus că a stat în prima bancă în plen şi a văzut că PNL nu a votat la vedere cum a anunţat.

"Dumneavoastră aţi văzut că au votat la vedere? Eu am fost în prima bancă şi credeţi-mă că nu s-a votat la vedere, deci marea majoritate a colegilor noştri, aş spune aproape în totalitate, au votat un vot secret, nu s-a votat la vedere. Declaraţia este declaraţie, între declaraţii şi fapte sunt diferenţe majore. Este complicat acum a spune cine a votat şi în ce fel a votat, cu atât mai mult cu cât am văzut că au fost extrem de discreţi colegii noştri. Cu toate aste,a eu socotesc că votul a fost extrem de strâns”, a conchis Neacşu.

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely, fiind înregistrate 154 de voturi "împotriva" solicitării, 125 "pentru", alte cinci voturi fiind nule.

Citeşte şi: Camera Deputaţilor respinge cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Borbely

Votul a fost secret, cu bile.

La şedinţă au fost prezenţi 293 de deputaţi. Şi-au exprimat votul 284 de deputaţi, cinci voturi fiind anulate. Dintre cele 279 de voturi valabil exprimate, 154 au fost "împotrivă" şi 125 "pentru", constatându-se că nu a fost întrunită majoritatea necesară pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale.

Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea procurorului general de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely.

Citeşte şi: Comisia juridică a Camerei a avizat urmărirea penală a deputatului Laszlo Borbely

Fostul ministru al Mediului Lazlo Borbely a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că redeschiderea dosarului său privind începerea urmăririi penale, printr-un simplu denunţ, reprezintă "un abuz clar" din partea unor procurori.

Citeşte şi: Borbely, în plenul Camerei: Redeschiderea dosarului meu, un abuz clar din partea unor procurori

"Stimaţi colegi, sunt perfect de acord că justiţia trebuie să-şi facă treaba şi în mod independent, dar după părerea mea acest autodenunţ, în urma căruia nu au fost verificate minimele informaţii constituie, trebuie să o spun, e un abuz clar din partea unor procurori şi e vorba de persoane, de activitatea unei întregi instituţii. În acest caz, pentru a nu apărea peste noapte sute de asemenea denunţuri, cred că trebuie să luăm în considerare ceea ce prevede Constituţia, pentru a nu permite asemenea abuzuri", a spus Borbely.

El a susţinut, în timpul dezbaterilor din Cameră privind cererea de începere a urmăririi sale penale, că o cerinţă importantă pentru redeschiderea unui dosar este apariţia unui element nou, "indicii temeinice", în acel dosar şi a apreciat că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul lui.

Borbely a arătat că dosarul său, pentru care se decisese NUP în 2014 a fost redeschis pe baza unui "autodenunţ".

"În cazul meu, cererea de începere a urmăririi penale este bazată pe un simplu denunţ, fără verificarea informaţiilor minimale, fără audierea celor implicaţi. E evident abuzul care s-a făcut", a adăugat deputatul UDMR.

"Nu cer altceva, decât în spiritul libertăţii de conştiinţă a elementelor prezentate, să judecaţi dacă sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale redeschiderii acestui dosar care a fost închis prin neînceperea urmăririi penale în ianuarie 2014", a precizat Laszlo Borbely.

El a făcut aceste precizări după ce a mai spus că a studiat imunitatea parlamentară din 28 de ţări ale UE şi că "în 25 de ţări este o imunitate mai puternică pentru parlamentari decât în România".

Borbely a arătat că este "un veteran" al Parlamentului şi că, după 1989, oamenii şi-au câştigat dreptul la libertate, adăugând că sloganul care circula după Revoluţie "Nu vă fie frică!" este valabil şi astăzi.

"Nu poţi să construieşti o societate construită pe frică", a adăugat Borbely, în dicursul susţinut la tribuna plenului Camerei Deputaţilor.

Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.

Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.