Nicolicea scrie Camerei: Deciziile CC privind hotărârile Parlamentului nu se pot aplica/Zegrean: Potrivit Constituţiei, hotărârile CC sunt general obligatorii. Restul e tăcere

Nicolicea a trimis adresa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în 1 august.

Documentul a fost prezentat în Biroul permanent al Camerei, iar deputaţii PNL l-au făcut public marţi, într-o conferinţă de presă.

În document, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, face o prezentare legată de deciziile prin care au fost constatate drept neconstituţionale o serie de numiri la Curtea de Conturi, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Societatea Română de Radio, argumentând că nu s-ar putea lua nicio măsură cu privire la persoanele numite în funcţii.

Nicolicea aminteşte că Parlamentului îi revine obligaţia să promoveze o lege prin care să pună de acord prevederile Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale cu dispoziţiile Deciziei CC 727/2012.

”Prin această decizie, Curtea a constatat că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională şi, totodată, a reţinut următoarele: «Curtea consideră că în cadrul procesului legislativ de reexaminare a dispoziţiei constituţionale, fiind vorba de o atribuţie distinctă ce i-a fost conferită Curţii, aceasta ar trebui să fie reglementată într-o secţiune distinctă, după Secţiunea privind controlul constituţionalităţii regulamentelor, care să cuprindă procedurile ce urmează a fi aplicate, specifice noii reglementări, efectele deciziilor Curţii Constituţionale, prin care se constată neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului, corelarea cu dispoziţiile art 2 alin 1 şi art 11, alin 1, lit a.c din Legea nr. 47/1992»”, citează Nicolicea din decizia CC 727/2012.

Eugen Nicolicea susţine că, ”în lipsa punerii de acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale, nu există procedurile necesare care urmează să fie aplicare în cazul deciziilor care privesc neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului, nefiind prevăzute în lege nici efectele acestor decizii”.

El mai arată că, tot din cauză că legea CC nu a fost pusă ân acord cu decizia 727/2012, ”Curtea Constituţională a fost obligată să depăşească vidul legislativ, astfel că: s-au încălcat prevederile art 2, alin 1, din Legea 47/ 1992 deoarece la acest articol nu se prevede atribuţia CC de a exercita controlul de constituţionalitate asupra hotărârilor Parlamentului; s-au încălcat prevederile art 11 din legea menţionată, deoarece aceasta prevede emiterea deciziilor în cazuri limitativ prevăzute, printre acestea neregăsindu-se şi controlul CC asupra hotărârilor Parlamentului”.

”În consecinţă, apreciem că, deoarece în prezent nu sunt prevăzute în lege efectele în cazul deciziilor CC prin care se constată neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului, nu se poate lua nicio măsură cu privire la persoanele care au fost numite în funcţie prin hotărârile Parlamentului declarate neconstituţionale prin deciziile Curţii Constituţionale (Curtea de Conturi, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Societatea Română de Radio)”, susţine Eugen Nicolicea.

El solicită să fie luate de urgenţă măsurile necesare în vederea punerii de acord a Legii 47/1992 cu dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale 727/2012.

Decizia Curţii Constituţionale invocată de Nicolicea se referă la prevederile ordonanţei Guvernului Ponta din anul 2012 prin care era eliminată din legea de funcţionare a CC atribuţia de control al constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului. La acel moment, CC a constatat că eliminarea acestor atribuţii din legea sa de funcţionare încalcă Constituţia.

Deputatul PNL Teodor Nicolescu a declarat că adresa semnată de Nicolicea a fost prezentată luni în şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor de către preşedintele acestei Camere, Valeriu Zgonea.

”Prin această adresă practic Guvernul cere suspendarea de la aplicare a Constituţiei. Dumnealor vin şi ne spun că deciziile Curţii Constituţionale nu ar fi aplicabile persoanelor despre care Curtea Constituţională spune că nu au dreptul să ocupe funcţiile respective (...) Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul face şi nişte aprecieri de-a dreptul scandaloase, în primul rând constată că cei de la Curtea Constituţională ar fi încălcat Legea 47, care reglementează activitatea Curţii Constituţionale”, a afirmat Nicolescu.

De asemenea, deputatul PNL a făcut apel la persoanele în cazul cărora a fost constatată neconstituţionalitatea numirilor în funcţii să părăsească aceste poziţii publice.

”Nicolicea vine în această adresă şi spune că de fapt nici la ora aceasta Curtea Constituţională nu ar avea acest drept (de a se pronunţa pe hotărârile Parlamentului - n.r.). Ori, o astfel de afirmaţie, pe lângă faptul că este gravă, este şi absurdă. Evident că prin declararea neconstituţionalităţii legii şi apoi pe cale de consecinţă a ordonanţei de urgenţă care a fost emisă în 2012, Curtea poate să se pronunţe pe hotărârile Parlamentului”, a spus şi deputatul PNL Gabriel Andronache .

Deputaţii PNL au cerut convocarea de urgenţă a plenului celor două Camere ale Parlamentului pentru numirea altor persoane pe poziţiile în cazul cărora numirile au fost declarate neconstituţionale.

Zegrean: Potrivit Constituţiei, hotărârile CC sunt general obligatorii. Restul e tăcere

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, referindu-se la adresa trimisă de Eugen Nicolicea Camerei, că, potrivit Constituţiei, hotărârile CC sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial, el adăugând: ”Restul e tăcere”.

“Potrivit articolului 47 din Constituţie, hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Restul e tăcere”, a spus Augustin Zegrean.

CC a declarat neconstituţională hotărârea Parlamentului privind numirile în conducerea Radioului Public

Judecătorii CC au decis, în 3 aprilie, că hotărârea Parlamentului privind numirile în noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) nu a fost constituţională. În 16 iunie, plenul Parlamentului a aprobat noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, cu 332 de voturi "pentru" şi 49 "împotrivă", membrii depunând atunci jurământul pentru învestirea în funcţie. Noul Consiliu este format din Mirela Ioana Fugaru, Ilie Virgil Daniel, Ruxandra Săraru, Alexandru Ducu Bertzi, Radu F. Alexandru, Alina Stanciu, Demeter Andras Istvan, Alexandra Dumitraşcu, Maria Ţoghină, Ovidiu Miculescu, Nicoleta Viorica Balaci, Adrian Doroş şi Ana Florea, ca membri titulari.

Curtea Constituţională a decis, în 10 iulie, că numirea la Curtea de Conturi a consilierilor Marius Vorniceanu şi Constanţa Donovici este neconstituţională, pentru că ambii au mai deţinut această funcţie. Pe de altă parte, CC a stabilit că Hotărârea Parlamentului privind numirea vicepreşedintelui Vasile-Cosmin Nicula şi a altor patru consilieri la Curtea de Conturi este constituţională. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului l-a validat, în 16 iunie, pe Vasile Cosmin Nicula, în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturil, el fiind propus de PSD. Dedsi Attila (UDMR), Constanţa Donovici (PSD), Dan Firţescu (PSD), Ileana Manuela Pieleanu (PC) şi Marius Vorniceanu (PSD) au fost validaţi şi ei tot atunci pentru funcţiile de consilieri de conturi.

Numirea lui Victor Ciorbea în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) este neconstituţională, a decis, în 30 aprilie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi. Plenul comun al celor două Camere a aprobat, în 2 aprilie, numirea lui Victor Ciorbea în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului ASF.

În 11 aprilie, Victor Ciorbea declara, pentru MEDIAFAX, că va candida pentru funcţia de Avocat al Poporului şi că a notificat Parlamentul şi conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară că s-a retras din poziţia de membru neexecutiv al Consiliului ASF.

În 15 aprilie, fostul premier Victor Ciorbea a fost ales Avocat al Poporului, prin votul dat în şedinţa de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului.