O nouă amânare, a 15-a, în procesul deputatului UDMR Marko Attila Gabor

Luni, la Curtea de Apel Ploieşti a avut loc un nou termen, al cincisprezecelea, în procesul în care deputatul UDMR Marko Attila Gabor este trimis în judecată sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, faptă pe care ar fi comis-o în perioada în care deţinea funcţia de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi pentru care a fost condamnat în iunie 2012 la trei ani de închisoare cu executare de către Judecătoria Buzău, instanţă de fond în acest dosar instrumentat de DNA.

Următorul termen a fost stabilit pentru miercuri, 26 noiembrie, decizia de amânare a judecării cauzei fiind luată ”pentru studierea actelor din dosar”, au declarat corespondentului MEDIAFAX reprezentanţii Curţii de Apel Ploieşti.

Luna aceasta se împlinesc doi ani de când dosarul a intrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, timp în care această instanţă şi-a declinat competenţa către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ianuarie 2013, pentru ca ulterior, în octombrie 2013, instanţa supremă să trimită cauza înapoi la Curtea de Apel Ploieşti.

Deputatul Marko Attila este acuzat de abuz în serviciu în acelaşi dosar în care a fost arestată preventiv şefa DIICOT Alina Bica, după ce a făcut parte dintr-o comisie a ANRP care a acordat ilegal o despăgubire în 2011.

Procurorii DNA au cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea parlamentarului, iar luni deputatul PSD Marcel Ciolacu, secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, anunţa că BP va fi convocat ”imediat” ce va fi primită cererea DNA privind ridicarea imunităţii deputatului Marko Attila, precizând că această cerere nu a fost încă trimisă la Cameră.

Procurorii anticorupţie susţin că, în 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), care era compusă la acea vreme din Attila Marko, Alina Mihaela Bica, Dragoş George Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Ionuţ Diacomatu şi alte persoane, a aprobat un raport de evaluare, încălcând prevederilor legale privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti este instrumentat de DNA Braşov, a fost trimis la instanţa de judecată în decembrie 2010 şi face referire la fapte datând din anul 2002, perioadă în care actualul parlamentar deţinea funcţia de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Marko Attila-Gabor a fost condamnat, în data de 28 iunie 2012, la trei ani de închisoare cu executare de către Judecătoria Buzău, care l-a găsit vinovat de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. În acelaşi dosar au fost, de asemenea, condamnaţi Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Marosan Tamas a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Procurorii au stabilit că, în anul 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999. Cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzaţii ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului. Conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Buzău şi publicate pe portalul instanţelor de judecată ”partea vătămată Municipiul Sfântul Gheorghe nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul nefiind acoperit”.