Obiectivele diplomaţiei române, neschimbate în programul Guvernului

"Diplomaţia română va urmări, ca scop esenţial al politicii externe a României, ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării. Consolidarea rolului şi substanţializarea contribuţiei României de membru al familiei europene, precum şi adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre de politică externă. Politica externă a României trebuie să revigoreze acţiunea externă a statului român, pe baza conştientizării faptului că statutul României de membru UE şi NATO reprezintă un instrument de modernizare a societăţii româneşti şi de creştere a profilului internaţional al ţării, care trebuie utilizat cu maximum de eficienţă pentru valorificarea tuturor beneficiilor politice, economice şi securitare care derivă din apartenenţa la cele două organizaţii şi pentru realizarea intereselor României", se arată în acest program.

Totodată, se precizează că România trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE şi NATO, "cu conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor pe care această funcţie geopolitică le presupune".

Guvernul şi-a propus să crească şi să consolideze profilul şi rolul României în cadrul UE, "printr-o participare activă" la procesul decizional comunitar şi prin promovarea unei imagini de stat membru ataşat valorilor fundamentale şi principiilor UE. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe va trebui să deruleze un dialog permanent cu instituţiile administraţiei publice centrale, în vederea formulării şi promovării de o manieră eficientă şi coordonată a poziţiei României la nivel UE.

De asemenea, Executivul vrea să desfăşoare "un proces de reflecţie pentru pregătirea exercitării în bune condiţii a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019".

Subiectele Schengen şi MCV sunt prezente în program, documentul stipulând ca obiectiv finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza "progreselor reale şi necesare, care să fie evaluate corect şi fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE şi totodată pe baza evoluţiilor în plan general european".

În acest sens, Guvernul va continua să promoveze activ în dialogul cu interlocutorii europeni progresele României în materie, pe baza angajamentelor asumate, "circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem judiciar corect şi eficient, orientat către cetăţean". În paralel, va fi continuată susţinerea unor mecanisme la nivel UE privind justiţia, combaterea corupţiei şi statul de drept, care să asigure un tratament non-discriminatoriu pentru toate statele membre UE.

Guvernul îşi menţine "angajamentul ferm" privind aderarea la Spaţiul Schengen, considerat "un obiectiv legitim", fundamentat pe Tratatul de Aderare, potrivit căruia România are atât dreptul, cât şi obligaţia de a deveni stat membru Schengen.

Documentul reaminteşte că România a îndeplinit toate criteriile de aderare la Schengen, motiv pentru care are "aşteptări legitime" privind intrarea în acest Spaţiu, conform soluţiei aderării în două etape şi "fără condiţionalităţi politice de orice fel".

Bucureştiul îşi propune să o prezenţă semnificativă a diplomaţilor români în Serviciul European de Acţiune Externă, care să corespundă statutului României de al 7-lea stat al Uniunii.

Problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menţinută în atenţie, iar Guvernul va urmări reflectarea "cât mai corectă" a eforturilor României în acest sens şi va facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte instituţii competente din România referitor la Strategia naţională de incluziune socială a romilor 2012-2020, adoptată în decembrie 2011.

România vrea să valorifice "zone de nişă" în care are expertiză, cum ar fi cele rezultate din participarea României la misiunile civile şi militare ale UE în cadrul Politicii Comune de Securitate şi Apărare a UE, participarea activă la crearea şi aplicarea Politicii Europene a Azilului, prin valorificarea expertizei româneşti dobândite prin crearea şi funcţionarea Centrului de Tranzit în regim de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara – primul din lume de acest tip.

Programul alocă un spaţiu important rolului României în NATO şi Parteneriatului Strategic cu SUA.

Astfel, România va continua sprijinul pentru dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă şi asumarea unor iniţiative de tipul "smart defense", care să faciliteze întărirea capacităţilor militare ale Alianţei, în actualul context de restricţii financiare.

Guvernul va urmări finalizarea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, precum şi a aplicării acestora, în contextul în care, după declararea la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilităţii interimare a sistemului NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operaţională la orizontul anului 2015.

În program se precizează că Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României. "Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistenţă de la crearea sa, trebuie să intre într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar şi de securitate trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la nivel social, cultural şi interuman", potrivit documentului.

La fel ca şi în precedentul program se mizează pe extinderea cooperării economice cu SUA şi atragerea de noi investiţii americane în România, precum şi pe eforturile de admitere a României în programul Visa Waiver, în contextul promovării şi adoptării în SUA a noii legislaţii în domeniu.

Pe lângă Parteneriatul Strategic cu SUA, România îşi propune "fructificarea" celorlalte parteneriate în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică. Aici, priorităţile sunt asemătoare: consolidarea şi aprofundarea parteneriatelor cu Germania, Franţa, Polonia, Turcia, Italia şi Canada.

O noutate interesantă faţă de programul din 2012 o reprezintă menţionarea Olandei. Astfel, dacă în vechiul program nu era nicio referire la această ţară, care s-a opus cel mai adesea aderării României la Schengen, în actualul se precizează că se are în vedere "consolidarea relaţiilor privilegiate cu ţările nordice şi Olanda".

Schimbări nu sunt nici în ceea ce priveşte relaţiile cu R. Moldova, care se vor axa pe sprijinirea parcursuluui european al acestei ţări şi pe implementarea proiectelor comune, şi nici în relaţia cu vecinii direcţi, care trebuie "valorizată la maximum".

În schimb, dispare menţionarea apărării şi promovării drepturilor minorităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, prezentă în programul de guvernare 2013-2016.

În ceea ce priveşte Rusia, se mizează în continuarea pentru stabilirea "unei relaţii predictibile" şi pe demersurile pentru reluarea şi dinamizarea activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României.

La capitolul românii de pretutindeni, obiectivele aceleaşi din programul de guvernare 2013-2016, formularea fiind identică.

Astfel, "direcţiile de acţiune" sunt apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, menţinerea identităţii culturale şi lingvistice, susţinerea procesului de integrare a românilor în comunităţile din care fac parte şi menţinerea legăturilor cu familiile din ţară.

În privinţa serviciilor consulare, obiectivul a rămas acelaşi: "analizarea oportunităţii reducerii taxelor consulare şi a costurilor administrative".