Obiectivele diplomaţiei: SUA, Schengen - nimic concret. Relaţia cu Rusia depinde de Ucraina

Venit direct de la Chişinău, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, le-a vorbit, miercuri seară, timp de aproape o oră, diplomaţilor care reprezintă România pe întreg globul despre obiectivele diplomaţiei de la Bucureşti în actualul context de securitate regional şi internaţional "mult diferit faţă de cel din 2013, din păcate în sens negativ".

Potrivit şefului diplomaţiei, ca în fiecare an, Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte promovarea unor acţiuni care "să consolideze profilul României în familia europeană şi în cea euro-atlantică", să întărească parteneriatele strategice, în primul rând cel cu SUA sau cele speciale, de cooperare cu diferite state, unde un loc aparte îl ocupă cel cu Republica Moldova. În acelaşi timp, ministrul vrea ca diplomaţia să scoată în evidenţă "poziţia strategică a României".

La nivel regional, obiectivul urmărit de România este asigurarea stabilităţii şi securităţii regiunii, precum şi apărarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii statelor din proximitatea estică. În acest context, R. Moldova rămâne o prioritate majoră pe agendă.

Un alt domeniu "de interes special" amintit de ministru îl reprezintă evoluţiile economice, în contextul unei crize economico-financiare "care nu a fost încă complet depăşită", dar şi al posibilităţii identificării unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii.

Revenind la SUA, Corlăţean a evidenţiat faptul că relaţia "este şi va rămâne cheia de boltă a politicii noastre externe".

În opinia sa, dimensiunea politico-militară a relaţiei este prioritară, prin prisma prezenţei consolidate a SUA în România şi la Marea Neagră. Dincolo de asta, România mizează pe o intensificare a cooperării economice şi pe amplificarea cooperării sectoriale în domenii precum educaţia sau cercetarea.

Corlăţean a reamintit de interesul României de a fi primită în programul Visa Waiver, susţinând că actualul context este "din ce în ce mai favorabil" îndeplinirii acestui demers. Un obiectiv similar, de ridicare a obligativităţii vizelor, îl avem şi în relaţia cu Canada, a mai spus ministrul, fără a oferi însă detalii sau elemente de noutate.

Afacerile europene au ocupat un loc important în discursul ministrului, care pe unii diplomaţi i-a făcut să mai moţăie din când în când, în timp ce alţii nu au mai avut răbdare până la final.

Şeful diplomaţiei s-a referit la alegerile europene din mai, apreciind că în condiţiile ascensiunii formaţiunilor cu mesaje eurosceptice, populiste şi xenofobe, "singura opţiune fezabilă" a UE este concentrarea pe temele cu impact real asupra vieţii tuturor cetăţenilor europeni.

Corlăţean a amintit şi de Schengen, precizând că aderarea la acest spaţiu "continuă să rămână în centrul preocupărilor noastre". Chiar dacă subiectul Schengen a cam lipsit anul acesta din discursul decidenţilor de la Bucureşti, şeful diplomaţiei a susţinut că obiectivul a mobilizat "eforturi diplomatice consistente" şi şi-a exprimat convingerea că "dialogul deschis cu partenerii europeni va duce la adoptarea unei decizii pozitive, conform soluţiei dublu etapizate". Nimic nou, nicio referire la un termen de aderare.

Relaţia cu Rusia a fost expediată în câteva fraze, în contextul crizei ucrainene. Ministrul a spus că România doreşte o cooperare "în beneficiul ambelor părţi", dar fără a face rabat de la regulile şi obligaţiile internaţionale asumate sau de la valorile împărtăşite în interiorul comunităţii euro-atlantice. "Ne dorim o cooperare în beneficiul ambelor părţi, dar ţinem seama de faptul că viitorul acestei relaţii este direct legat de modul în care va fi rezolvată criza din Ucraina. Numai astfel vom putea miza pe o interacţiune şi cooperare oneste, avantajoase pentru toate naţiunile, într-un spaţiu de reguli demn de Europa", a punctat Corlăţean.

Cât priveşte summit-ul NATO de săptămâna viitoare, ministrul Afacerilor Externe şi-a exprimat speranţa că acesta "va consfinţi adoptarea unor măsuri concrete, precum consolidarea flancului estic şi reasigurarea Aliaţilor estici printr-o prezenţă pe termen lung a forţelor şi structurilor NATO în această zonă, inclusiv pe teritoriul României, aprofundarea cooperării cu partenerii NATO şi acordarea unei atenţii sporite Mării Negre".

Ministrul nu a uitat nici de relaţia cu China, precizând că pentru România este prioritară "consolidarea parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China" şi completarea sa cu o relaţie economică mai dinamică, inclusiv prin atragerea de investiţii chineze.

Totodată, Corlăţean le-a spus diplomaţilor că România trebuie sa încerce să pună mai bine în valoare avantajele conferite de poziţia geografică, care îi permite să fie "poarta de intrare pentru mărfurile din Asia pe piaţa UE".

În ceea ce priveşte diplomaţia economică, ministrul le-a explicat diplomaţilor trebuie promoveze economia românească pe plan extern, în condiiţiile în care prognozele indică îmbunătăţirea constanţă a performanţelor României economice pe termen scurt şi mediu.