Organizaţia "Reţeaua politică" îşi propune să devină partid şi să modifice Legea partidelor politice

Organizaţia se doreşte o alternativă la politica actuală din România şi îşi propune să reabiliteze valorile democratice cum sunt independenţa conştiinţei politice (votul parlamentarului să fie dat potrivit propriei conştiinţe şi nu ca urmare a ordinului de partid) şi transparenţa în procesul politic (militează pentru transparenţa finanţării partidelor politice).

Mişcarea s-a născut în luna februarie 2012, activează printr-un portal online şi are o strucutră piramidală, care garantează transparenţa activităţii şi independenţa de opinie a fiecărui membru.

Prima Linie a "Reţelei politice" este Consiliul Reprezentativ, format din zece membri, iar următoarele linii au de zece ori mai mult decât precedente (Linia secundă – 100 de membri, Linia a Treia – 1000 de membri, etc).

Potrivit modelului de organizare, fiecare membru, cu excepţia celor in prima Linie, are obligaţia de a aloca un vot unuia dintre membrii Liniei superioare. Astfel, la alegerile realizate din trei în trei luni, în funcţie de numărul de voturi, ierarhia Reţelei politice se schimbă.

Potrivit reprezentanţilor "Reţelei politice", în cele nouă luni care au trecut de la înfiinţare, organizaţia a generat o serie de proiecte care reglează disfuncţionalităţi în procesele politice, administrative şi economice din România, precum limitarea accesului cetăţenilor obişnuiţi la participarea politică, neregulile existente în administrarea banului public de către administraţiile locale, lipsa transparenţei şi manifestările de corupţie din procesul politic.

Membrii "Reţelei politice" au în acest moment în lucru patru iniţiative legislative pe care intenţionează să le supună atenţiei viitorului Legislativ, prin lobby făcut la adresa parlamentarilor.

Primul proiect legislativ are în vedere modificarea Legii partidelor politice prin eliminarea prevederii ca pentru înfiinţarea unui partid politic să fie necesare 25.000 de semnături. "Reţeaua politică" consideră că pentru a înfiinţa un partid politic în România sunt necesare 250 de semnături, număr pe care îl consideră corect şi adaptat realităţilor generale actuale.

Al doilea proiect legislativ are în vedere finanţarea partidelor politice şi propune creşterea transparenţei surselor de finanţare. Astfel, "Reţeaua politică" propune ca informaţiile cu privire la finanţarea partidelor şi cheltuielile acestora să fie prezentate public pe pagina de web a acestora sau pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Proiectul legislativ propune, totodată, şi actualizarea lunară a acestor date şi dezvăluirea identităţii persoanelor sau firmelor care finanţează partidele.

Al treilea proiect legislativ are în vedere responsabilizarea administraţiilor locale în acordarea ajutoarelor sociale pe bază de merit, propunând acordarea asistenţe sociale pe baza evaluării şi condiţionării de dovada prestării de activităţi retribuite în mediul privat sau în folosul comunităţii prin accesul la o listă de activităţi pusă la dispoziţie de primării.

Membrii "Reţelei politice" au iniţiat acest proiect legislativ pornind de la observaţia că valoarea nominală a ajutoarelor sociale acordate în România în acest moment este de aproximativ egală cu deficitul bugetar.

Lansarea oficială a "Reţelei politice" a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de Octavian Marin, "numărul 1" al "Reţelei politice" şi fondatorul acestui concept, Mirel Pleşca – "Numărul 2", Daniel Wettenstein – "numărul 3", Marian Niţă – "numărul 5" şi Alin Alecu –"numărul 6".

Octavian Marin a precizat că organizaţia are acum 65 de membri intraţi pe bază de invitaţie şi câteva sute de simpatizanţi. El a menţionat că de anul viitor organizaţia va începe să facă lobby pe lângă viitorii parlamentari pentru promovarea iniţiativelor sale legislative.

"Am fost un observator al vieţii politice din România în ultimii 20 de ani. Multe lucruri nu-mi plăceau: parlamentarii nu votează după conştiinţă, sunt tranformaţi într-o turmă de oi, nu-i reprezintă pe cetăţeni. Structurile de conducere ale partidelor sunt alese prin vot secret, percepţia e că nu sunt în interior democratice. Finanţarea partidelor nu e transparentă. Sunt sume fabuloase, nimeni nu ştie provenineţa acestora. În România există foarte puţine partide politice. Părerea mea e că nu există concurenţă în viaţa politică. Aceste două grupări mari (USL şi ARD, n,r,) au costruit un oligopol politic, parlamentarii lor legiferând condiţii restrictive pentru înfiinţarea altor partide politice. Am încercat să gândesc o organizaţie diferită, a rezultat Reţeaua politică", a spus Octavian Marin.

El a spus că organizaţia îşi propune să se transforme în partid politic strângând cele 25.000 de semnături, în condiţiile în care legea nu va fi modificată, şi îşi propune să aibă candidaţi la alegerile din 2016.

Octavian Marin a mai spus că organizaţia nu este nici de stânga, nici de dreapta. "La nivelul Consiliului Reprezentativ de zece oameni, suntem opt de dreapta şi doi de stânga", a spus Marin, el arătând că Reţeaua politică este deschisă la asociere cu orice forţă politică, cu condiţia de a-şi păstra statutul de independenţă.

"Nu urmărim să ajungem cu orice preţ la putere. Urmărim să influenţăm mediul politic românesc", a subliniat Octavian Marin.

Toţi cei cinci membri ai "Reţelei politice" care au lansat organizaţia sunt antreprenori sau manageri.

 Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!