Parcursul favoritului în cursa pentru preşedinţia PNL. Florin Cîţu: economist, politician şi omul din mijlocul unor controverse

Florin Cîţu este senator PNL din 10 septembrie 2016, iar pentru a putea concura la şefia partidului, liderii PNL au votat o derogare. Astfel, Cîţu şi-a depus candidatura pe 20 august, înainte de a împlini cinci ani vechime în PNL.

Potrivit statutului PNL, „candidatura la funcţia de preşedinte al partidului se depune ca urmare a prezentării unui proiect de moţiune. Orice membru al partidului poate candida la această funcţie dacă:

• are o vechime în partid de cel puţin 5 ani;
• depune, împreună cu grupul de promobrare, la termenul prevăzut de prezentul statut, un proiect de moţiune;
• constituie un grup de promovare format din 35 de persoane;
• are susţinerea necesară pentru proiectul de moţiune, conform prezentului statut;
• proiectul de moţiune este acceptat pentru dezbatere în CON, conform prevederilor prezentului statut.”

Înainte de a intra în politică, premierul Cîţu a fost economist şef la ING, fiind un participant activ la atacul speculativ pe leu din 2008. BNR a acuzat la acel moment o acţiune coordonată a mai multor bănci, româneşti şi străine, care ar fi încercat să mute cursul leului la un nivel de variaţie superior şi, ulterior, să încaseze diferenţa.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, la acel moment, că leul a fost atacat, în contextual în care dobânzile la creditele în lei au crescut foarte mult.

Intrat în politică, Florin Cîţu a crescut de la membru în Comisia de buget-finanţe din Senat, la funcţia de ministru de Finanţe şi, în cele din urmă, la funcţia de premier.

Cîţu a fost desemnat pentru prima data pentru funcţia de premier la începutul anului trecut, după demiterea Guvernului Orban. Acesta şi-a depus mandatul cu doar câteva minute înainte ca Parlamentul să-l investească, fiind parte dintr-o strategie pentru declanşarea alegerilor anticipate. Totuşi, apariţia pandemiei de COVID-19 a schimbat planurile.

Astfel, Guvernul Orban a intrat din nou în acţiune.

Ulterior, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020, în timpul negocierilor pentru formarea unei noi coaliţii, USR PLUS a respins varianta ca Ludovic Orban să fie numit premier. Prin urmare, Florin Cîţu a ajuns în funcţia de prim-ministru, PNL formând o coaliţie de guvernare cu USR PLUS şi UDMR.

Cîţu a stârnit o serie de controverse de-a lungul mandatului său de premier: de la demiteri fără avertisment – Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii şi Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei – şi până la trecutul său din SUA, când a fost prins beat la volan, condamnat la două zile de închisoare şi la plata unei amenzi de 1.300 de dolari.

• EXCLUSIVITATE. Întreg dosarul penal al premierului Florin Cîţu din instanţa din SUA. Adevărata poveste DOCUMENT

De altfel, după demiterea lui Stelian Ion, a început şi criza din coaliţia de guvernare. USR PLUS şi-a retras miniştrii de la guvernare şi a anunţat susţinerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Cîţu.

De asemenea, premierul Cîţu are pe umeri şi eşecul campaniei de vaccinare anti-COVID şi, implicit, gestionarea pandemiei.

CITEŞTE ŞI: Congresul PNL. Liberalii îşi aleg astăzi preşedintele: Ludovic Orban sau Florin Cîţu. Votul, în jurul orei 14.00