Parlamentul a adoptat declaraţia cu ocazia marcării a 10 ani de la aderarea la NATO. La şedinţa solemnă au participat numeroşi oficiali

Preşedintele Băsescu a avut un loc rezervat în faţa prezidiului, iar foştii şefi de stat şi foşti alţi oficiali implicaţi în aderarea la NATO au fost aşezaţi de o parte şi de alta a prezidiului.

În schimb, premierul Victor Ponta a stat în sală, în banca parlamentarilor.

La şedinţă au participat numeroşi foşti şi actuali oficiali, precum şi reprezentanţi ai Armatei şi membri ai corpului diplomatic.

Parlamentul a adoptat declaraţia cu ocazia marcării a 10 ani de la aderarea la NATO

Parlamentul a adoptat, marţi, o declaraţie cu ocazia marcării a 10 ani de la aderarea la NATO, în care România se angajează să susţină în mod activ promovarea rolului Alianţei de furnizor se stabilitate şi este în continuare preocupată de contextul geopolitic actual "marcat de riscuri emergente".

În această declaraţie, citită în şedinţa solemnă de şeful Delegaţiei parlamentare române la AP NATO, Gabriel Vlase, se arată că aderarea la NATO a restabilit locul şi rolul României în arhitectura internaţională de securitate şi cetăţenii români beneficiază direct de protecţia de securitate a Alianţei.

"Semnificaţia şi importanţa acestui moment ne apar cu atât mai evidente astăzi, când constatăm că ameninţări de securitate pe care le consideram demult depăşite în plan european, cum ar fi anexarea Crimeei de către Rusia, prin încălcarea dreptului internaţional, revin în prim-planul actualităţii. Aceste evoluţii îngrijorătoare, pe care România le condamnă cu fermitate, vin să reconfirme validitatea premiselor care au stat la baza aderării ţării noastre la NATO", se arată în document.

"Aniversarea unui deceniu de la aderarea României la NATO coincide cu aniversarea înfiinţării Alianţei Nord Atlantice. În ultimii 10 ani, România a crescut împreună cu Alianţa, participând în mod activ şi direct la transformarea acesteia într-o organizaţie capabilă să facă faţă cu succes provocărilor de securitate ale începutului de mileniu", se menţionează în declaraţie.

România pledează pentru politica uşilor deschise a NATO, considerând deosebit de importantă continuarea extinderii Alianţei în zona Balcanilor de Vest şi în regiunea extinsă a Mării Negre, conform documentului.

"Suntem în continuare preocupaţi de contextul geopolitic actual, marcat de riscuri emergente care au un impact negativ asupra situaţiei globale de securitate. România a promovat şi va continua să promoveze în cadrul NATO, în strânsă legătură cu statele aliante şi cu cele partenere, în special din vecinătatea imediată, atât propriile interese în materie de securitate energetică, cât şi interesel Europei", se mai arată în declaraţia adoptată de Parlament.

"Vom acţiona, în continuare, pentru recunoaşterea NATO ca actor de securitate global, cu profil în creştere, cât mai atractiv pentru partenerii interesaţi. Totodată, România va susţine în mod activ promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor şi cooperării regionale în vecinătatea imediată a României, în sinergie cu UE şi alte organizaţii globale şi europene", se precizează în declaraţie.

Antonescu: Apartenenţa României la NATO este probabil cea mai mare reuşită diplomatică şi istorică

"În numele PNL, vreau să mulţumesc tuturor acelor personalităţi publice, oameni politici, lideri politici, membri ai guvernelor, parlamentari, diplomaţi care au lucrat pentru ca această şansă istorică extraordinară să fie realitate. Nu-i putem, probabil, şi dacă vrem, numi pe toţi, dar voi numi azi doi oameni, pentru că mi se pare că încă şi în această privinţă trebuie să le fie făcută dreptate. Mulţumesc, în numele PNL, Majestăţii Sale Regele Mihai I. Mulţumesc, în numele PNL, domnului preşedinte Emil Constantinescu", a spus Antonescu, în aplauzele celor prezenţi.

El a arătat că aceştia nu sunt singurii care şi-au asumat decizii curajoase. "Nu sunt singurii care au lucrat şi care şi-au asumat decizii curajoase în cazul preşedintelui Constantinescu, dar sunt poate oamenii ale căror merite au fost, până acum cel puţin, cel mai adesea trecute în umbră", a adăugat Crin Antonescu.

Liderul PNL a spus, la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 10 ani de la aderarea României la NATO, că "apartenenţa ţării noastre la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este probabil cea mai mare reuşită diplomatică şi istorică" a ţării noastre şi este "o şansă uriaşă" pentru viitorul optimist al României.

"Niciodată România nu a avut în istoria sa atâtea şi asemenea garanţii de securitate. Niciodată România nu a făcut parte în toată istoria sa dintr-un asemenea club, care reuneşte cele mai importante valori la care astăzi umanitatea civilizată democratică a ajuns. Niciodată în istoria sa România  nu a avut mai multă importanţă, mai multă greutate şi mai multe resurse geostrategice decât astăzi în apartenenţa sa la NATO", a precizat Antonescu.

El a mulţumit, în numele PNL, Armatei Române care a dovedit profesionalism, loialitate, devotament, spirit de sacrificiu în Balcani, Irak şi Afganistan, dar şi cetăţenilor români pentru solidaritatea şi hotărârea arătate în jurul acestui proiect. "Sunt convins că acest consens copleşitor al cetăţenilor români a generat şi întreţine şi consensul, probabil singurul consens fertil din clasa politică românească pe care-l dovedim în această privinţă toţi", a adăugat Crin Antonescu.

Blaga: Fără intrarea în NATO, aderarea la UE nu ar fi fost posibilă

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a zece ani de la aderarea la NATO, că fără această aderare nu ar fi fost posibilă nici intrarea în UE, care s-a petrecut în 2007.

Blaga a spus că România aniversează un moment istoric, de graţie, el arătând că admiterea în NATO a închis un ciclu istoric reparator, prin care România a revenit în sânul opţiunilor occidentale şi s-a despărţit simbolic şi instituţional de un sistem impus de dictatura comunistă.

"Prin aderarea la NATO, România s-a întors acasă, alături de marile democraţii occidentale. Locul României este unul singur: în Vest, acolo unde e democraţie, libertate, respectarea drepturilor omului, şansa prosperităţii. De acolo a fost ruptă brutal de dictatura comunistă. Aveam să facem următorul pas prin aderarea în 2007 la UE, însă fără intrarea în NATO aderarea la UE nu ar fi fost posibilă", a spus Blaga.

El a arătat că aderarea la NATO şi apoi la UE a oferit României două mari oportunităţi, respectiv recuperarea rapidă a decalajelor de dezvoltare şi nivel de trai şi jucarea unui rol activ în parteneriate din care face parte.

"Membră a NATO, România e azi un garant al democraţiei şi stabilităţii la frontiera de est a UE. România e un reper pentru toate statele partenere UE pe flancul de est al UE - Ucraina, Moldova, Georgia. În contextul evenimentelor de la graniţa de est din Ucraina, importanţa geostrategică a României a crescut, iar poziţia noastră de stat NATO şi UE trebuie să fie mai ferm şi mai clar auzită", a spus Blaga.

El a arătat, pe de altă parte, că, aşa cum merg lucrurile azi, România riscă să rămână o ţară marginală în UE şi a precizat că este necesară accelerarea dezvoltării economice.

"Noul nostru proiect de ţară trebuie să fie România dezvoltată", a subliniat Blaga.

Gabriel Oprea: Nu avem resursele altor state, dar avem mentalitatea şi atitudinea NATO

Vicepremierul Gabriel Oprea a declarat, marţi, în plenul reunit al Parlamentului, că România, deşi nu are resursele altor state membre, are mentalitatea şi atitudinea care animă NATO.

Oprea a declarat, în discursul susţinut de la tribuna Parlamentului, din partea grupurilor parlamentare ale PSD, că "pacea nu este ireversibilă, iar premisele prosperităţii unui stat nu pot fi garantate fără efort, costuri şi sacrificiu".

Oprea a vorbit despre contribuţiile pe care România le-a avut ca furnizor de securitate în cadrul NATO.

"Sigur, nu avem capacităţile şi resursele altor state, dar avem cu certitudine mentalitatea şi atitudinea care animă această Alianţă", a spus senatorul UNPR.

El a mai spus că, încă de la aderare, România şi-a asumat un rol activ în cadrul NATO, aceasta fiind o condiţie esenţială a promovării intereselor naţionale, la nivel interaliat şi implicarea ţării noastre în procesul decizional din cadrul NATO.

Până în prezent, România a participat la misiuni de menţinere a păcii cu aproape 40.000 de militari, situându-se printre primele locuri între statele membre contributoare la operaţii. În plus, Armata a avut o contribuţie însemnată în schimbul de informaţii în cadrul Alianţei, a mai spus vicepremierul Oprea.

"Armata României s-a situat printre primii cinci contributori ai Diviziei informaţii a Statului Major interaliat al NATO, în perioada 2008-2012, şi pe primul loc la contribuţii în sprijinul Diviziei informaţii în anul 2013, rezultate care au dus la înfiinţarea Centrului de Excelenţă NATO de la Oradea", a mai spus acesta.

Oprea a spus că, în privinţa teatrelor de operaţii, Afganistan a reprezentat principala zonă de interes şi de efort tactic, acolo fiind dislocaţi acum 1.200 de militari români, iar 30 de batalioane şi aproximativ 25.000 de militari au participat la misiuni în Afganistan, prin rotaţie, în perioade de câte şase luni.

"România a fost prima ţară din cadrul ISAF care a avut în subordine o subunitate a Statelor Unite ale Americii, o mare onoare", a mai spus Gabriel Oprea, precizând că Armata română contribuie cu instructori şi personal specializat, potrivit cerinţelor Alianţei.

"Din păcate, România, ca şi celelalte ţări aliate, nu au fost scutite de preţul de sânge plătit pentru securitate şi pentru libertate. România a pierdut în cadrul teatrelor de operaţii 26 de militari, oameni care au murit slujind drapelul României", a spus Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării, precizând că sacrificiul acestora reprezintă garanţia securităţii celor de acasă.

"La 10 ani de la aderare, profilul ţării noastre în NATO este definit prin continuitate şi coerenţă. Au fost zece ani în care am câştigat respectul partenerilor noştri", a arătat Gabriel Oprea, precizând că România şi-a reconfirmat în aceştia ani, periodic, opţiunea făcută acum 10 ani.

"Pentru România, au trecut 10 ani de NATO, dar ne aşteaptă mulţi înainte", a mai spus Oprea.

Şedinţa solemnă a început cu intonarea imnului de stat şi a fost ţinut un moment de reculegere în memoria militarilor români care au murit în teatrele de operaţii.

La 29 martie 2004 România a depus la Washington instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, iar în 2 aprilie tricolorul a fost ridicat la Cartierul General NATO de la Bruxelles.