ANALIZĂ - Activitatea Parlamentului în 2014: Două luni de campanie, multe cereri de începere a urmăririi penale

Parlamentarii au avut pauze în activitatea legislativă şi în aprilie-mai şi în octombrie-noiembrie, pentru campaniile electorale care au precedat alegerile europarlamentare şi, respectiv, prezidenţiale, în timp ce în ianuarie şi în perioada iulie-august au avut vacanţe stabilite prin lege.

Decizia de două luni şi jumătate de vacanţă pentru campanie electorală a fost criticată de unii aleşi de pe motiv că este afectată imaginea Parlamentului şi că sunt numeroase legi pe ordinea de zi care aşteaptă să fie adoptate, în timp ce alţii au spus că activitatea parlamentarilor este şi în circumscripţiile electorale.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a spus chiar că Senatul legiferează doar patru ore pe săptămână şi că sunt multe proiecte adoptate tacit.

La ultima campanie electorală, 400 de legi cu rapoarte de depunere depăşit erau restante, la Camera Deputaţilor. Mai mult timp a fost alocat de parlamentari pentru a discuta cererile din partea justiţiei de încuviinţare a arestării preventive sau de începere a urmăririi penale a unor deputaţi şi senatori implicaţi în dosare penale, fiind şi aleşi cărora le-a încetat mandatul pe motiv de incompatibilitate.

În prima parte a anului, aleşii au respins, după amânări repetate, solicitările de arestare preventivă sau de începere a urmăririi penale pentru deputaţii Vlad Cosma, Daniel Chiţoiu, fost ministru al finanţelor, Titi Holban, Florin Popescu şi pentru senatorul Marius Isăilă.

La finalul anului, după alegerile prezidenţiale din noiembrie, parlamentarii au încuviinţat, pe bandă rulantă, ridicarea imunităţii lui Ion Adam, Ion Diniţă, Valerian Vreme, Marko Attila şi Cătălin Teodorescu şi senatorilor Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor, după ce Parchetul a cerut încuviinţarea arestării sale preventive.

Tot la finalul sesiunii din iarnă, parlamentarii au vacantat şi mandatul de deputat în cazul lui Ştefan Stoica şi respectiv de senator al lui Akos Mora, care aveau decizie definitivă de incompatibilitate, precum şi posturile unor deputaţi care au fost condamnaţi cum ar fi Relu Fenechiu sau Gheorghe Coman, respectiv senatorul Sorin Roşca Stănescu.

În Camera Deputaţilor s-au discutat moţiuni simple depuse de PDL şi PPDD referitoare la deszăpezire, la reforma în domeniul sănătăţii, reforma administraţiei, sectorul energetic, ecomonie şi mediul de afaceri, la finanţe şi justiţie, precum şi diaspora, iar la Senat, o singură moţiune, pe tema fondurilor europene.

Parlamentul a respins şi o moţiune de cenzură, depusă de PDL şi PNL.

În cele două sesiuni parlamentare ale acestui an, mulţi deputaţi şi senatori au trecut de la un partid la altul, plecări masive fiind atât de la PDL cât şi de la PPDD şi s-a ajuns la situaţia în care grupul parlamentar al PPDD de la Senat să fie chiar desfiinţat, după ce majoritatea membrilor au plecat la PSD şi UNPR.

La Senat, în urma ieşirii PNL de la guvernare, Crin Antonescu a demisionat din funcţia de preşedinte, fiind înlocuit de Călin Popescu Tăriceanu.

În timpul rămas pentru dezbaterile parlamentare, forul legislativ a adoptat mai multe proiecte venite de la Guvern decât iniţiate de parlamentari, Institutul de Politici Publice arătând că din totalul proiectelor devenite legi, 83% au fost propuse de Guvern şi doar 17% de către aleşi.

Printre proiectele importante adoptate se află majorarea accizei la carburanţi, reducerea CAS la angajatori cu 5 puncte procentuale, scutirea de la plata unor debite a pensionarilor şi mamelor, propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite CEC înainte de 1990 şi şi-au trasferat aceste depozite la BRD în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia, proiectul de modificare a legii privind serviciul de salubrizare a localităţilor, instituirea zilei naţionale pentru adopţie.

Alte legi adoptate sunt ziua liberă pentru îngrijirea copilului, cea privind tichetele de vacanţă, exercitarea meseriei e bonă, declararea zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare naţională şi eliminarea articolul 276 din Codul penal.

În ultima săptămână de lucru, parlamentarii au adoptat şi bugetul de stat pe 2015, acesta fiind contestat la Curtea Constituţională de PNL.

Parlamentarii au reuşit să respingă legea amnistierii şi graţierii, iar Ordonanţa 55 privind migraţia aleşilor locali care a fost adoptată, ulterior, a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională.

Cele mai multe proiecte adoptate de parlamentari - ordonanţe de urgenţă, proiecte de lege şi puţine iniţiative legislative

În prima parte a anul 2014, Senatul şi, mai apoi, Camera Deputaţilor, au adoptat Ordonanţa de Urgenţă prin care se stabilea majorarea accizei la carburant şi schimbarea modului de calcul, introducerea impozitului pe construcţii speciale sau majorarea redevenţelor. După ce Guvernul a adoptat ordonanţa, spre sfârşitul anului 2013, preşedintele Traian Băsescu declara că nu va adopta Bugetul de stat pe 2014 dacă nu se renunţă la majorarea accizei pentru benzină. Ulterior, preşedintele a semnat Bugetul, în condiţiile în care Guvernul a decis amânarea accizei cu trei luni.

În iunie, plenul Senatului a adoptat un proiect de lege care prevedea eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.
Potrivit proiectului, adoptat de Senat în calitate de for decizional, nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, asimilată infracţiunilor de corupţie, înainte de eliberarea din funcţie.

În anul acesta, parlamentarii au adoptat un propunere legislativă prin care băncile sunt obligate să accepte convertirea contractelor de credit în monedă străină, înclusiv cele aflate în derulare, într-o monedă alternativă, la solicitarea celor care au făcut împrumuturi, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă 50/2010 privind contractele pentru consumatori, iniţiată de un numeros grup de deputaţi şi senatori PSD, prevede includerea unor clauze în contractele de credit încheiate în monedă străină prin care se instituie dreptul consumatorului de a opta pentru convertirea creditului într-o monedă alternativă, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare, şi se stabileşte la cursul de schimb la care se efectuează conversia.

La începutul anului, senatorii au aprobat iniţiativa legislativă prin care se propune ca partidele să-şi poată finanţa activitatea şi campaniile electorale inclusiv prin împrumuturi, autentificate prin acte notariale, propunere a liderilor parlamentarilor PSD şi PNL.

Potrivit propunerii legislative pentru modificarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, "partidele politice pot încheia împrumuturi numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute".

Prin proiect se mai propunea ca împrumuturile al căror obiect are o valoare mai mare de 400 de salarii de bază minime brute pe ţară să fie supuse condiţiilor de publicitate.

În 2014, parlamentarii au adoptat mai multe legi considerate ca fiind cu miză electorală

În cursul anului 2014, parlamentarii au adoptat, în preajma alegerilor europarlamentare din 25 mai şi a celor parlamentare din 12, respectiv 16 noiembrie, mai multe proiecte de lege considerate electorale.

Astfel, parlamentarii au adoptat proiectul de lege prin care Guvernul propunea reducerea cu 5% a cotelor plătite de angajatori pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat.

Senatorii şi deputaţii au aprobat şi un proiect de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, prin care peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite au fost scutiţi de plata acestora. De aceste prevederi nu au beneficiat, însă, alţi 9.593 de pensionari ale căror venituri au fost stabilite greşit din culpa beneficiarilor.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflaţi în evidenţa sistemului unitar de pensii publice sunt scutiţi de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor.

Cele două Camere au aprobat, de asemenea, proiectul de lege pentru modificarea OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlul de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Potrivit proiectului, doar mamele care au primit indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate greşit au fost amnistiate, nu şi cele care au folosit documente eliberate cu nerespectarea legii sau care au declarat lucruri neconforme realităţii.

Senatorii au votat în prima sesiune din an ca peste 1.000 de medici de familie care au făcut gărzi în perioada 2008 - 2011 să fi exoneraţi de la plata sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare a centrelor de permanenţă, sumele fiind, pentru unii dintre ei, de 20.000-25.000 de lei.

Parlamentul român, primul care a ratificat acordul de asociere a Republicii Moldova la UE

La începutul lunii iulie, Camera Deputaţilor şi Senatul s-au întrunit pentru a ratifica acordurile de asociere ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei la UE, astfel încât România să fie prima ţară din Uniunea Europeană care face acest demers. Acordul de asociere cu Republica Moldova a fost votat cu 284 voturi ”pentru”, o abţinere şi un vot ”împotrivă”, iar acordurile cu Ucraina şi Georgia, cu 293 de voturi ”pentru” şi niciun vot împotrivă sau abţineri.

OUG 55 privind migraţia temporară a aleşilor locali a trecut, dar a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională

Ordonanţa dată în 2 septembrie care permite aleşilor locali să treacă la alt partid în 45 de zile, a trecut de Senat, după multe tergiversări, în calitate de for decizional, însă a fost contestată la Curtea constituţională, iar decizia a fost de neconstituţionalitate.

Actul normativ a fost criticat în timpul dezbaterilor de reprezentanţii PNL, PDL şi ai PPDD pe motiv că “deschide calea fraudării alegerilor” şi susţine traseismul politic.

Opoziţia a contestat-o la CC, iar Curtea le-a dat câştig de cauză. Acum, Parlamentul trebuie să decidă ce se va întâmpla cu aleşii care au trecut la alt partid, majoritatea dintre aceştia fiind acum la PSD. Liderii PSD au apreciat că aceştia “nu vor păţi” nimic, în timp ce reprezentanţii PNL susţin că aleşii trebuie să-şi piardă mandatele.

Noul Cod rutier, abandonat din cauza controverselor

Parlamentarii au renunţat să adopte proiectul noul Cod rutier, proiect depus de Guvern la propunerea lui Radu Stroe, fost ministru de interne.

Potrivit proiectului, erau înăsprite sancţiunile pentru fapte cu pericol social deosebit şi care influenţează direct siguranţa traficului – nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea ferată, conducerea unui autovehicul de către o persoană aflată sub influenţa a alcoolului, conducerea unui autovehicul pe autostradă pe contrasens, depăşirea vitezei maxime admise cu mai mult de 60 km-h şi conducerea unui autovehicul a cărui înmatriculare este suspendată.

Senatul a respins controversatul proiect de lege, care nu a intrat în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor nici până la sfârşitul anului 2014.

Amnistierea şi graţierea au fost respinse

Un subiect foarte controversat l-a constituit legea privind amnistierea şi graţierea unor pedepse, care a fost adoptată anul trecut în “marţea neagră” şi a fost retrimisă la Parlament spre reexaminare de către Traian Băsescu.

Legea a stat în sertarele Parlamentului, fără a fi tranşată, până la sfărşitul anului, în ciuda numeroaselor solicitări din partea PNL de a fi pusă pe ordinea de zi pentru a fi respinsă. Reprezentanţii PSD doreau ca legea să fie modificată, pe baza propunerilor venite din partea Ministerului Justiţie, CSM.

Amnistierea şi graţierea au reprezentat şi un subiect din dosarul în care a fost implicat Viorel Hrebenciuc, potrivit dezvăluirilor, acesta făcând presiuni pentru adoptarea ei. Legea a fost, însă, respinsă de Camera Deputaţilor, care este for decizional, cu doar un vot “împotrivă” şi o “abţinere”, pe 18 noiembrie, la două zile după ce Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale.

În anul 2014, parlamentarii au desfăşurat mai multe anchete, puţine finalizându-se cu măsuri concrete

Comisia parlamentară de anchetă “Nana” a audiat mai multe persoane implicate în tranzacţia terenului de la Nana în urma căreia Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, a devenit proprietară, însă s-a împiedicat de faptul că fostul consilier al lui Băsescu, Adrian Rădulescu, a refuzat să vină la audieri.

În cele din urmă, ancheta din comisia privind terenurile de la Nana a fost suspendată după ce, în cauză, procurorii au dispus începerea urmăririi penale pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnatură privată.

În acest scandal, Traian Băsescu a atacat-o pe Gabriela Firea, membru al acestei comisii, spunându-i că s-ar putea să nu-l găsească acasă pe soţul său, primarul de Voluntari, Florentin Pandele, sugerând că acesta are probleme cu legea, remarcă în urma căreia Firea şi un număr de 176 de parlamentari au depus plângere penală împotriva şefului statului.

Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele avea imunitate.

Comisia pentru buget, finanţe a analizat situaţia de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, după scandalul apărut la societăţile de asigurări soldat cu arestarea şefului ASF de atunci Dan-Radu Ruşanu, dar şi suspiciunile legate de salariile şi primele mari.

Parlamentarii s-au implicat fără finalitate şi în cazul accidentului aviatic din Apuseni, în urma căruia şi-au piedut viaţa doi oameni.

După izbucnirea scandalului cu fratele preşedintelui Traian Băsescu, acuzat de procurori că ar fi luat bani de la familia lui Sandu Anghel, Comisia pentru apărare din Senat s-a
implicat în acest caz.

Parlamentul a adoptat o declaraţie în cazul scandalului în care a fost implicat fratele lui Traian Băsescu

Parlamentul a adoptat, în data de 25 iunie, declaraţia prin care se cerea demisia preşedintelui Traian Băsescu, urmare a scandalului în care era implicat fratele său. Plenul comun al celor două Camere a adoptat declaraţia cu 344 voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” şi 17 abţineri, în condiţiile în care parlamentarii PDL şi PMP au absentat.

Potrivit declaraţiei Parlamentului, demisia Preşedintelui era cerută invocându-se ”atingerea gravă şi iremediabilă adusă instituţiei prezidenţiale prin implicarea fratelui preşedintelui în fapte de corupţie extrem de grave, precum şi relaţia acestuia cu persoane care aparţin unor grupuri de crimă organizată foarte periculoase care au fost folosite în interes electoral şi de către preşedintele României”.

Traian Băsescu nu a fost invitat la sărbătorirea a 125 de ani de la înfiiţarea Senatului

Cu ocazia sărbătoririi a 125 de ani de la înfiinţarea Sentului, preşedintele Traian Băsescu nu a fost invitat la la şedinţa festivă care a avut loc în plenul acestei Camere, decizia fiind asumată de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Acesta i-a reproşat şefului statului că se pronunţase în nenumărate rânduri împotriva parlamentului bicameral.

Parlamentul a rămas şi în 2014 cu o serie de mari restanţe, printre care modificarea Constituţiei şi a legilor electorale

Proiectul noii Constituţii trebuia să fie adoptat de Parlament cel mai devreme în 24 aprilie, dar, în urma ruperii USL, demersurile pentru modificarea legii fundamentale au fost oprite, nemaifiind organizat referendumul de revizuire a Constituţiei.

Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a anunţat, de la începutul lunii februarie, finalizarea textului iniţiativei de modificare a Legii fundamentale, iar, două luni mai târziu, senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepreşedintele comisiei, a spus că textul proiectului va fi finalizat până în toamnă, dar toate demersurile au fost oprite.

În ceea ce priveşte comisia parlamentară înfiinţată pentru îmbunătăţirea cadrului legal pentru organizarea alegerilor, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, aceasta nu a lucrat în anul 2014.

Comisia s-a întrunit doar o singură dată, la sfârşitul anului, după ce au apărut problemele cu votul în diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie, când, din cauza prevederilor legale, nu au putut fi înfiinţate noi secţii de votare în străinătate la al doilea tur de scrutin. Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a făcut un apel, în plenul Senatului, la începutul primei sesiuni din 2014, către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să înceapă activitatea comisiei de cod electoral şi să dezbată toate legile electorale, însă solicitarea sa a rămas fără răspuns.