PMP solicită o şedinţă de plen reunit al Parlamentului pentru situaţia românilor din Ucraina

Solicitarea survine după adoptarea Legii educaţiei, pe 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, care privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă.

„Observăm un dezinteres total al autorităţilor de la Bucureşti faţă de cei peste 500.000 de români din Ucraina, care sunt supuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare. Este inadmisibil ca statul român să nu reacţioneze la astfel de acţiuni care încalcă flagrant drepturile românilor la educaţie în limba maternă. De aceea, sper să avem o şedinţă de plen reunit cât mai curând pentru a transmite un semnal ferm statului vecin şi a determina, astfel, nepromulgarea legii de către preşedintele ucrainean”, a declarat deputatul Eugen Tomac, lider al grupului parlamentar al PMP.

În solicitarea trimisă conducerii Parlamentului, deputaţii şi senatorii PMP susţin că articolul 7 al legii ucrainene a educaţiei ”generează un conflict juridic deosebit de grav cu prevederile documentelor internaţionale (universale şi europene) în materie de drepturi ale omului, minorităţi naţionale şi drepturi lingvistice şi culturale, precum şi cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi cele ale cadrului legislativ intern privind politicile lingvistice de stat şi minorităţile naţionale.”

Semnatarii susţin că articolul încalcă şi Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina semnat la Constanţa la 2 iunie 1997.

”Constatăm că Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de şcoli cu predare în limba română. Astfel, în intervalul 1924-2017, administraţia din Ucraina a lichidat 205 şcoli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localităţi cu populaţie românească. În ultimii 93 de ani, statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat şcolile cu predare în limba minorităţii române într-un ritm mediu de 2,2 şcoli anual”, se arată în documentul citat.

În consecinţă, PMP consideră că România trebuie să insiste asupra nepromulgării Legii educaţiei în forma actuală, iar Parlamentul ar trebui să adopte o declaraţie prin care să ia poziţie în această chestiune. ”Sprijinul acordat Ucrainei de către România în parcursul european trebuie condiţionat ferm de tratamentul civilizat şi respectuos aplicat minorităţii naţionale române la standarde europene, conform garanţiilor constituţionale exprese şi angajamentelor internaţionale ale Kievului”, conchid parlamentarii PMP.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, pe 5 septembrie, o nouă versiune a legii în privinţa educaţiei, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea şcolilor ruse, ungare şi române. Minorităţile naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Conform noului program educaţional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE.

Citeşte şi: PNL a depus la Senat moţiunea simplă ”O Românie fără educaţie de calitate este o Românie săracă”

Citeşte şi: Ordonanţa care permite Primăriei Capitalei să preia ELCEN, adoptată de Senat/ Băsescu: Municipalitatea nu poate administra un asemenea colos energetic

Citeşte şi: Adrian Ţuţuianu, fost ministrul al Apărării, a devenit membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii

Citeşte şi: Senatul a celebrat 20 de ani de parteneriat strategic între România şi SUA

Citeşte şi: Dragnea: Susţin înfiinţarea unei comisii de anchetă parlamentară pentru situaţia de la SIPA

Citeşte şi: Tăriceanu vede ”cu ochi buni” nominalizările de la ministerele Apărării şi Economiei