PNL cere convocarea de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii insolvenţei persoanei fizice. Reacţia premierului Victor Ponta

UPDATE 14:31 - Ponta anunţă că susţine demersul PNL de convocare a Parlamentului pe insolvenţa persoanelor fizice

Liderul PSD, premierul Victor Ponta anunţă că va susţine demersul PNL de convocare în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii  insolvenţei persoanei fizice, în contextul creşterii francului elveţian, arătând că se bucură că formaţiunea liberală "vine cu o poziţie raţională".

"Mă bucur că PNL vine cu o poziţie raţională (după aberaţiile populiste gen Predoiu) ! Voi susţine demersul!", scrie Ponta pe Twitter.

Liderul PNL a arătat că legea insolvenţei persoanei fizice este singura reglementare care poate pune clientul aflat în incapacitatea de a-şi achita ratele în poziţia de a nu fi executat silit şi de a putea să îşi ducă la capăt contractul încheiat cu banca, lucru benefic pentru ambele părţi.

”PNL a susţinut această lege de multă vreme, dar, din păcate, o majoritate parlamentară s-a opus. Legea insolvenţei persoanei fizice oferă clientului, care nu mai poate achita ratele, o soluţie de reeşalonare a ratelor şi poziţia corectă de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obţine. Spre deosebire de alte reglementări propuse care nu acţionează retroactiv, aceasta poate fi pusă în aplicare imediat. PNL cere convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru a adopta această lege atât de necesară în contextul actual”, a anunţat Alina Gorghiu.

Liderul PNL precizează în comunicatul de presă că, în privinţa creditelor în franci elveţieni, există în acest moment ”două curente importante, dar ambele de extremă”.

”Unii spun să-i lăsăm pe debitori să se descurce cum pot cu băncile, cealaltă direcţie este ca statul să acopere pierderile debitorilor. Datoria noastră ca oameni politici este să nu privim nicio situaţie socială cu cinism, şi nici să folosim statul, ca pe o puşculiţă cu resurse nelimitate, mai ales când nu acestea sunt soluţiile constructive. Nu sunt de acord, sub nicio formă, că debitorii erau obligaţi să aibă doctorat în economie înainte de a lua credite în franci şi să plasăm responsabilitatea acestei crize asupra lor. Un instrument cu o maturitate de 20-30 de ani exprimat într-o monedă exotică este complex”, afirmă Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, ”problema creditelor în franci elveţieni nu este de azi de ieri, datează din 2009, deci de 6 ani această problemă este nerezolvată”.

”Fiecare amânare a unei decizii nu a făcut decât să crească pierderea clienţilor şi a băncilor. Comportamentul băncilor, în momentul în care au acordat aceste credite, nu a fost unul adecvat, nici faţă de clienţi, nici faţă de ele însele. În privinţa clienţilor, băncile nu le-au explicat acestora riscurile creditării într-o monedă specială, aşa cum este creditul în franci elveţieni. În privinţa lor, băncile au acţionat fără prudenţă, din păcate, cunoscând riscurile pe care şi le asumă. Statul poate şi trebuie să se asigure că practicile de vânzare înşelătoare sunt penalizate corespunzător indiferent de domeniu”, consideră Gorghiu.

Copreşedintele PNL menţionează că ”nu doar debitorii sunt interesaţi în a găsi o formulă care să nu ducă la pierderi materiale dramatice, ci şi băncile”.

”Şi băncile trebuie să propună soluţii rezonabile pentru a încasa, în continuare, rate de la clienţi. Executările şi licitaţiile abuzive sunt alte subiecte asupra cărora politicienii ar trebui să se aplece împreună cu Asociaţia Română a Băncilor”, spunea ea.

Alina Gorghiu arată că ”încercările unor oameni politici de a crea falii sociale între debitorii în franci şi debitorii în altă monedă sau între debitori, în general, şi cei care nu accesat credite sunt cel puţin condamnabile”.

”Asmuţirea unor cetăţeni împotriva altora trădează, aşa cum spuneam, un cinism fără margini. Nu avem de-a face, în acest caz, cu o abordare de stânga sau de dreapta, cel mult putem să discutăm în cazul politicienilor de abordări cinice sau populiste. Cinismul nu este atributul dreptei şi nu cred că poţi face un titlu de onoare din a arăta lipsă de solidaritate faţă de concetăţenii aflaţi în dificultate, chiar dacă vina ar fi fost în integralitate a lor, ceea ce este extrem de departe de realitate în acest caz. Niciun lider al PNL nu a dezvoltat un discurs care să se încadreze în matca acestor două direcţii extreme. Ca principiu, nu cred că pierderile vor putea fi asumate doar de către o singură parte”, spune Gorghiu în comunicatul de presă.

Potrivit acesteia, ”din punct de vedere doctrinar, dreapta nu judecă în mulţimi, fiecare persoană este România”.

”Am constatat că există o mare dezbatere legată de numărul debitorilor în franci, dacă sunt 75 000, 150 000 sau 200 000. A stabili un prag sub care oamenii sunt abandonaţi este iarăşi un mod de a face politică, pe care eu nu îl pot accepta. Statul şi politicienii trebuie să manifeste atenţie şi preocupare - care se pot traduce şi în alte măsuri decât ajutorul social - dacă există o problemă de sistem care afectează chiar şi un singur cetăţean. Soluţiile în cazul creditelor trebuie căutate nediscriminatoriu, prin dialog cu specialiştii, seriozitate în abordare şi echilibru în acţiunea politică, atât pentru cei cu debite în franci, cât şi pentru ceilalţi”, consideră Alina Gorghiu.

Ea mai afirmă că ”este important acum să existe dialog şi echilibru, iar oamenii politici să nu se substituie specialiştilor iar Asociaţia Română a Băncilor trebuie să îşi asume o poziţie clară în reglementarea acestor situaţii”.

”Autorităţile nu pot interveni în contractul între două părţi, decât în cazul în care sunt identificate clauze si practici de tip abuziv, situaţie care ţine de instanţele de judecată. Politicienii trebuie să se aplece mai mult asupra situaţiei legate de clauzele abuzive din contractele bancare şi de leasing, precum şi a practicilor de vânzare înşelătoare. Până atunci, este nevoie însă de măsuri urgente, care să ofere atât un cadru legal pentru viitor, cât şi o rezolvare a situaţiilor sociale din prezent, pentru a da posibilitatea unui client de bancă la un nou start”, menţionează Gorghiu.

Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei.

Citeşte şi: NOU MAXIM pentru francul elveţian: 4,47 lei. Euro a scăzut la 4,50 lei

Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

Francul s-a apreciat joi pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.