Întrebat la România TV cum s-a ajuns la numirea Alinei Bica la şefia DIICOT, Ponta a răspuns că a existat un numitor comun între el, care deţinea la acel moment funcţia de ministru interimar al Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi preşedintele Traian Băsescu, care a semnat numirea acesteia după ce refuzase alte propuneri.
„Atunci eram într-un blocaj legat de şeful DNA, procuror general şi şef DIICOT, au fost mai multe persoane propuse la un moment dat, selectate de fostul ministru al Justiţiei, de doamna Pivniceru – unii dintre ei, cum a fost domnul Niţu, de exemplu, alţii, propuşi de CSM, alţii, propuşi chiar de către colegi, procurori – şi a fost un numitor comun între cel care trebuia să facă propunerea – eu eram ministrul Justiţiei în perioada aceea – CSM, care trebuia să dea avizul – dacă nu mă înşel a dat un aviz unanim, deci înseamnă că nici ei nu ştiau, eu cu atât mai puţin, că nu ştiu ce a făcut doamna… – şi preşedintele, care a semnat după ce refuzase alte propuneri făcute de doamna Pivniceru pentru respectivele funcţii”, a spus Ponta.
El a susţinut că nu avea nicio informaţie cu privire la eventuale fapte de natură penală comise de Alina Bica.
„Dacă n-avea CSM-ul şi preşedintele ţării, vă daţi seama că eu nici în mod legal n-aveam cum să am acces”, a arătat Ponta.
El a susţinut totodată că deşi fenomenul retrocedărilor ilegale a început în 2005 şi au fost făcute nenumărate sesizări autorităţilor competente, abia acum apar informaţiile despre problemele privind retrocedările.
„E un fenomen din 2005, nu e 2011. 2010-2011, a fost exact când era sărăcia mai mare, corupţia era mai mare. Fenomenul a început prin Legea 247/ 2005, în primele luni ale mandatului Băsescu, şi, în sfârşit, trebuie să plece domnia sa ca să putem să aflăm cât de multe lucruri”, a afirmat Ponta.
Premierul a mai spus că, în această perioadă, miliarde de euro, prin proprietăţi şi acţiuni la Fondul Proprietatea, „s-au scurs” în străinătate, iar moştenitorii îndreptăţiţi rareori au putut beneficia de retrocedări.