Ponta: Obiectivele simbolice trebuie corelate cu date simbolice - moneda euro în 2018, la centenarul Unirii

"Cred în mod sigur că trebuie să facă parte din marele proiect care aniversează o sută de ani de România. 2018 este o dată rezonabilă şi acceptabilă şi cred că, la 1 iulie 2019, când România va deţine preşedinţia UE, da, trebuie toţi cei care vin la Bucureşti să vină cu euro la ei, nu cu lei", a afirmat Ponta, la conferinţa cu tema "România investiţiilor, România dezvoltării" organizată la sediul Bănci Naţionale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat miercuri, într-o prezentare susţinută la Academia Română, că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro.

Oficialul BNR a precizat, joi, la conferinţa la care a participat şi premierul Ponta, că nu a pronuţat 10 ani pentru trecerea la euro, această cifră fiind doar trecută în prezentarea de pe site-ul băncii centrale, iar discursul susţinut la Academia Română s-a dorit doar o deschidere pentru "un câmp de discuţie serios".

În urmă cu o lună, premierul a declarat că perioada 2018-2020 este o ţintă realistă pentru intrarea în zona euro, iar România urmăreşte cu prudenţă Polonia, ţară mult mai avansată în ceea ce priveşte reformele structurale.

"Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale", a afirmat Ponta.

Anterior, în luna iunie, Ponta arăta că România poate fi pregătită din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro în 2017-2018 şi ar putea deveni membră a zonei euro în acest orizont de timp.

Premierul a făcut şi atunci referire la Polonia, afirmând că s-a "pus de acord cu perspectiva Poloniei, celălalt mare jucător din afara zonei euro".

La finele anului trecut, când România încă păstra ţinta de adoptare a monedei euro în 2015, Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.

În luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă "un obiectiv destul de realist" pentru adoptarea monedei euro de către România.

El a amintit atunci că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil.

Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-II, timp în care moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.

Polonia a renunţat de asemenea, în programul de convergenţă actualizat transmis CE în luna aprilie, la asumarea unei ţinte indicative privind aderarea la zona euro, invocând ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea precondiţiilor, dar şi "situaţia din zona euro".

Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, în luna iulie, că adoptarea euro va întârzia probabil pentru o perioadă de încă 10 ani, deoarece este necesară modificarea constituţiei, care nu poate fi realizată fără o majoritate calificată de cel puţin două treimi în Parlament.